În viaţa mea, sunt.
Într-o alta nu vreau să fiu
sau nu mai vreau să fiu.
Am iubit şi uite-aşa,
dintr-o dată, nu mai iubesc!
Dacă e ca cineva să mă condamne,
acela va fi El şi nimeni altul!
Mă dor condamnările altora
care nu înţeleg că gândurile nu coincid;
e o încercare falsă.
Niciodată nu vor reuşi să deşurubeze.
Şi dacă e ca cineva să mă condamne,
acela va fi El şi nimeni altul!
Din glob m-am făcut bilă
şi rău nu-mi pare.
În schimb, nu mai pot iubi
aceleaşi voci din fiecare zi.
Nu mai pot iubi.
Tot timpul aceleaşi întrebări
perturbă liniştea din suflet
şi încet încet,
îmi voi scrie cu sânge, sentinţa.
miercuri, 24 noiembrie 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu