Multumesc!

"Da draga, afirm cu toata taria faptul ca toate sunt bune si frumoase..." Si asa si este, nu ma intereseaza sa ma crezi sau nu! Daca ma mai pierd? Asta chiar nu am inteles-o si cred ca nici macar nu are rost sa imi bat capul in a gasi raspunsul, care de fapt e "raspunsuri"; cateva cuvinte doar, si o mie de substraturi. M-am obisnuit si nu mai doare nici macar cat ma doare firul de par atunci cand ma aflu intr-un somn adanc, visand munti, ape curgatoare si drumetii mirifice!

Mi-a trecut oful, 3 lucruri m-au facut sa imi dau seama ca de fapt, chiar nu se merita sa imi bat capul... e viata mea si "pana mea", iau cat trebuie, ce trebuie, daca trebuie si atat! Am luat pana acum destul, multumesc; am sa fiu atenta si mai departe ca sa imi dau seama de ce mai am nevoie, nu te ignor caci nu e cazul. In primul rand, nu am cum, in al doilea, nu vreau... chiar si lucrurile care ma fac sa te urasc, ma ajuta! Inca o data, multumesc! Aaaa si sa nu ma condamni; tu insati ai afirmat ca preferi sa te uram decat sa te iubim, dar macar sa stii ca ne-a folosit la ceva!

Eu daa... chiar pot sustine pana la capat faptul ca aceste sentimente nutrite in mine, nu fata de tine cat fata de situatiile create, m-au ajutat sa ma dezleg de orice forma de ascundere dupa deget! Pentru ca la inceput nu era posibil, datorita stalpilor care ne desparteau, stalpi aparuti acolo din vina mea, recunosc, ma foloseam de ei ca sa ma si ascund; nu doream sa ii fac sa dispara, nu doream sa te vad. Te stiam acolo si atat, era suficient!

Acum insa, am eliminat orice stalp si cat de bine e! Ooo, daaa... ma electrocutam singura, degeaba!

Multumesc ca m-ai ajutat sa nu ma pierd prin Turda; fara tine nu as fi reusit sa gasesc calea...
Viata lunga si virtute la amandoua....

Energii

In sfarsit o noua zi in care am petrecut 15 ore la scoala, de la 09:00 pana la 00:00! Am avut decat o singura ora pauza de masa, de la 14:00 pana la 15:00, dupa care din nou, tot lucru!

Chiar de mult nu am mai stat atat de multe ore la scoala si a fost atata de bine... am avut balet mai intai, pentru 3 ore si am reluat elementele noastre de balet, can-can-ul si dansul contemporan de mai multe ori, dupa care pe melodiile de la "Saint-Saens" - The carnival of the animals, am improvizat dansuri pentru cuc si pentru schelet, deocamdata, urmeaza mai incolo si celelalte animale! Apoi am avut canto si am primit o melodie foarte faina din "Mizerabilii" - On my own, pe care va trebui sa o interpretez vocal, de una singura pentru examen! Am niscai emotii ca e foarte puternica melodia, dar exersez!
Les Miserables - On my Own!

Pantomima pentru inca 3 ore, am facut incalzirea, am reluat mersurile si mersul pe zid, dupa care fiecare pereche a repetat momentul pentru examen!

Iar la actorie, de la 18:00 pana la 00:00, sase ore in care am resimtit energia aceea de care aveam cu totii nevoie! E greu cand un profesor pe care il apreciezi si care face treaba excelenta, e si actor si incepe repetitiile pentru un nou spectacol; asa s-a intamplat la noi si timp de o luna nu o mai vazusem pe profa asta la scoala, decat pe colega ei care venea sa lucreze cu noi in locul ei!
Diferenta... colosala; Vine codru verde de brad cu energie si cuvinte care sa ne motiveze si se vede frate munca nu gluma! Nu o critic pe cealalta profa, dar ce am lucrat intr-o luna cu ea e nimic pe langa ce am construit impreuna in doar sase ore! O joaca folositoare pentru lasatul liber al imaginatiei si al exprimarii fara retinere!
E adevarat ca si ce ne-a explicat profa cealalta si ne-a tot filozofat pe acolo si-a pus amprenta asta seara, pentru ca si energia si miscarea vine tot prin adevar, dar trebuie si o altfel de energie ca a codrului verde de brad, ca mult mai mult ajuta si te motiveaza!
O mai vedem luni dupa-masa tot la ora 18:00, va avea liber si vrea sa lucreze cu mine si partenerul meu de dramatizare... abia astept, deja tot la asta ma gandesc! e super, pentru ca in primul rand ne da niste teme incitante pe care trebuie sa le rezolvam singuri, asa cum se nasc ele, liber, dupa care mai incercam si tot asa, pana construim variante finale! Ca de fapt actoria asta e... libertate in exprimare si miscare, prin adevar!

Cat de mult conteaza personalitatea omului... daca vorbim despre un om pentru care gandul e mult mai important decat actiunea, analizarea mai presus de impuls (comparand comportamentul celor doua profe fata de noi la curs), imi dau seama ca ritmul va fi mai moale intotdeauna si datorita faptului ca un om prea analist ajunge sa inhibe si se pierde energia, dorinta!

Talentul si maiestria niciuneia nu vreau sa il umbresc, fiecare isi stabileste propria metoda de pedagogie, in functie de cea pe care o considera cea mai pe masura cu personalitatea ei si e bine ca le avem pe amandoua ca profe, ca mai cadem dintr-o extrema intr-alta cu ele si e important sa reusim sa facem trecerea de la una la alta si sa facem ceea ce trebuie, cat trebuie! Si oricum, una se ocupa de noi pe partea de adevar, iar cealalta cauta sa ne exploreze energia de care dispunem pentru a construi pe linia aceasta!

O zi care s-a sfarsit la o pizza si un ceai cald, ca inca am amigdalele inflamate rau, abia inghit si vorbesc! Pe la 01:30 am ajuns acasa, ma pun acum la somnic, e aproape 02:30 deja!

Cu siguranta voi visa frumos la noapte, am toate motivele din lume!
Pupici...

Saptamana FISTS

Saptamana trecuta am petrecut o parte din viata in care timpul a trecut enorm de repede, mai ales incepand cu joi seara!

Festivalul International Studentesc de Teatru incepuse, dupa lungi pregatiri ale organizatorilor si dupa mult stres si dorinta ca totul sa iasa bine! Invitati au fost englezi, turci, francezi si croati si fiecare student de la mine de la facultate, ne-am ocupat de cate cineva, ca fiind ghizi. La inceput ma gandeam ca va fi putin stanjenitor sa stai tot timpul in fundul lor, din simplul motiv ca era vorba de straini, nu de altceva si pentru ca pe cei 22 de croati veniti, ii cunosteam cu totii ca urmare a participarii noastre, a romanilor, la festivalul lor de teatru din Croatia, ne-am inghesuit toti sa nimerim ca si ghid al lor.

In final eu am fost aleasa ca si ghid al francezilor, pentru ca, se pare ca nu multa lume e vorbitoare a acestei limbi, iar intelegerea intre francezi si ghid ar fi fost mult mai facila. Si pentru ca francezii nu au venit decat joi seara, munca mea cu ei s-a rezumat decat la 2 zile jumatate, desi la plecare, mi-as fi dorit ca ei sa fi fost prietenii mei de-o viata si sa ramanem impreuna pentru inca muuuuult timp! Au fost 9 oameni alaturi de care m-am simtit minunat, majoritatea aveau peste 26 de ani, unii chiar peste 30, doar 3 erau studenti pana in 22 de ani. Ne-am simtit bine impreuna, am ras, am cantat, am facut numai boacane, ne-am cunoscut mai bine si ne-am descoperit filozofiile de viata!

Au fost work-shopuri conduse de profesori din Anglia, Croatia si Romania, iar eu am fost inscrisa la cel al unei profesoare din Zagreb, pe nume Aida. Profa a fost foarte de treaba, sigura pe ea si imi transmitea foarte multa incredere, mi-a placut workshopul si modul in care s-au scurs cele trei zile cu ea. Cat de bine e cand vezi si alte viziuni, mai ales fiind vorba despre alta cultura!

Spectacolele pe care le-am vazut saptamana aceasta au fost foarte, foarte cu impact asupra mea, primul care m-a impresionat a fost cel al englezilor; un spectacol aparent simplu, dar foarte bine sustinut de studentii pe chipul carora citeai bucurie si libertate. Apoi au fost turcoaicele, 3 la numar; au avut 2 momente, iar cel de-al doilea, unde o singura studenta a realizat spectacolul, a fost waw… super! Nu am inteles nimic ca si limba, pentru ca vorbea in turca, insa ceea ce am vazut m-a facut sa inteleg mesajul; am inteles ca momentul cuprindea trei monologuri imbinate, iar din ceea ce am vazut eu transmis de ea, am primit foarte mult emotional. Atat de bine sustinut, simteam durerea din ochii ei, din cuvintele rostite, desi nu intelegeam nimic, limbajul corpului ma lasa pur si simplu fara vlaga, a fost minunat sustinut! O studenta care era in anul 3 si care am inteles ca joaca si la Teatrul National din Istanbul si nici nu ma mir…

Spectacolul francezilor a fost si el extraordinar… pentru décor si toate cele, le-au trebuit 6 ore, iar spectacolul a tinut o ora, prezentand viata lui Vaslav Nijinsky, unul dintre cei mai talentati dansatori balerini din istorie si care la finalul vietii sale a suferit de schizofrenie. Interpretarea a fost impresionanta si toate elementele combinate au dat un spectacol sensational. Greu de sustinut si totusi atat de bine interpretat!

Dintre spectacolele croatilor nu l-am vazut decat pe cel al celor din Zagreb, insa pe acesta l-am mai vazut atunci cand am fost noi in Croatia pentru festivalul lor. Ca si comparatie spun ca mi-au transmis mai multe prin prezentarea pe care au avut-o saptamana aceasta. Au mai si scurtat din spectacol, l-au facut doar de o ora spre deosebire de 2 ore jumatate cat au avut in Croatia si a fost mult mai bine simtit si sustinut. Iar spectacolul celor din Osijek nu l-am vazut, dar am auzit ca a fost foarte tare.

Plus ca au fost alte atat de multe spectacole sustinute de studentii la actorie din toti cei 3 ani si cei de la master! Si eu cu clasa mea am avut Marti un spectacol, plus inca un recital “Radu Stanca”, sustinut de doar jumatate din colegi.

Ca si clasament pentru mine, din tot ce am vazut, acord:

Locul 1 : Franta ;

Locul 2 : Turcia cu al doilea moment prezentat;

Locul 3 : “Poiana boilor”, spectacol sustinut in regia Dan Glasu cu studenti la actorie Sibiu din anul 2 si 3.

A fost o saptamana cu multe spectacole, evenimente speciale in fiecare seara pentru invitati, scurte excursii pentru cei de dincolo… o saptamana agitata, dar si frumoasa, din care eu am invatat ca cei mai importanti sunt prietenii si ca oricat trebuie sa astepti ca sa ii gasesti pe aceia alaturi de care tu sa fii in largul tau, e important sa astepti, pentru ca timpul e important si viata mea la fel!

N-am prea am interactionat eu cu englezii si croatii, nu am cautat prezenta si prietenia lor; m-am atasat de turcoaice si de francezi, foarte mult! Decat o prietenie doar asa ca sa fie, mai bine nimic si singur, pentru ca viata e scurta si trebuie petrecuta asa cum stim noi mai bine, alaturi de cei dragi si pe placul nostru; cat mai diversificat, bogat si cu luare aminte pentru ceilalti!

Lumea buna

Marian POPESCU

- profesor universitar, critic de teatru, traducător din dramaturgia de limbă engleză, editor, cercetător, autor a şase volume despre teatru şi arta spectacolului.

- expert în Artele spectacolului şi Politici culturale.

- membru-fondator al Uniunii Teatrale din România (UNITER) al cărei Vicepreşedinte executiv a fost între 1990 şi 1994.

- in 1993 a înfiinţat editura UNITEXT iar din 1995, co-editează Anuarul teatrului românesc.

- conferinţe, prelegeri, discuţii publice în România, Marea Britanie, Franţa, Ungaria, Polonia, Slovenia, Austria, Olanda, Moldova, Serbia, Slovenia.

- cea mai recentă carte a sa, Scenele teatrului românesc 1945-2004. De la cenzură la libertate (UNITEXT, 2004) este nominalizată la Premiile Uniunii Scriitorilor.

Marian Popescu, un om despre care auzisem doar, prin intermediul profesorilor nostrii, prin sotia dumnealui care mi-e profesoara de Istoria Teatrului Universal... un om hotarat, cu un background exceptional, carismatic. L-am cunoscut azi-dimineata; cu ocazia festivalului International Studenesc de la Sibiu, a tinut o conferinta cu referire la "Actorul si Teatrul Anatomic", urmat de un workshop "De la Text la Imagine Scenica", in limba engleza. Nu ne-am asteptat sa vina atat de multi participanti, pregatiseram 50 de scaune, stiind ca s-au anuntat doar vreo 35, dar am spus ca mai bine sa fie decat sa umblam atunci hai-hui dupa toate cele! Am fost 47 in sala, deci procedaseram foarte bine cu organizarea spatiului. Toti strainii care au participat la workshopul de dupa au fost foarte interactivi, creativi si entuziasmati de temele propuse ca si exercitii de catre d-l Marian Popescu si au creat niste tablouri si situatii extraordinare.
Abia astept sa descopar mai multe despre acest om si activitatile lui sociale.

Straini din Turcia, Maria Britanie si Croatia sunt deocamdata participanti la festival, astazi urmeaza sa soseasca si francezii; nu stiu de ce au preferat sa vina cu o zi inainte de prezentarea spectacolului lor, dupa care sa se si intoarca, dar e decizia lor. Sunt ei mai nationalisti din fire, dar fiecare popor cu ale lui si oricum, din partea mea, o bulina alba pentru asta (se axeaza strict pe ceea ce au de facut si e necesar) si una neagra (au pierdut momente frumoase organizate cu ocazia festivalului, in special seara romaneasa). Deci, sunt in echilibru, nimic grav si periculos! :-)

Mai dureaza festivalul, Sambata e ultima noapte de socializare, dupa care toate vor fi trecute pe lista "checked"; nu caut sa ma obosesc prea tare, vreau sa ma aleg doar cu ceea ce consider necesar si util pentru mine, nu sa ma "dute-vino" peste tot! Cu calm, desi au fost si momente tensionate din cauza organizarii nu foarte bine puse la punct si cu rabdare sa reinceapa cursurile ca tare mi-e dor!

Mai multe impresii despre tari, oamenii lor si spectacolele sustinute, la final!
E ora 04:13... noapte bunaaa!

Festivalul International Studentesc de Teatru Sibiu

Festivalul International Studentesc de Teatru Sibiu, 4-10 Mai 2009!
O deschidere grandioasa, o parada de aproximativ 300 de oameni porniti de la ULBS, Facultatea de Litere si pana in centru in Piata Mare... torte aprinse, foc, steaguri, ursi, dracusori cu manifestarile lor, dansuri tribale, gradinari, doctori, tobosari, zgomoteee si multi reprezentanti ai fiecarei facultati in parte!

SAIAPM a fost facultatea pe care eu, marele gradinar, alaturi de plantele mele, o reprezentam; Strigam toti in gura mare: "Oleee, ole, ole ole, SAIAPM, SAIAPM!", "Daca n-am fi noi, ati muri de foame!", "SAIAPM, SAIAPM...", "Noi va hranim!", "Noi suntem vinul, noi suntem berea, Fara noi, asta-ar fi durerea!"
SAIAPM - Stiinte Agricole, Industrie Alimentara, Protectia Mediului.

Finalul, superb... un foc de artificii care m-a transpus intr-o cu totul alta lume, visam deja! Peste 5 minute a tinut totul, cerul s-a manifestat... culorile vietii s-au napustit asupra noastra, incercand sa ne readuca aminte esenta lucrurilor!
Mii de luminite, stelute, explozii pe care imi doream sa le aud pentru inca ceva timp, vor ramane acum, inainte de culcare, in vazul si auzul mintii mele...

Va fi o saptamana plina de agitatie... workshop-uri in fiecare zi, spectacole, concerte, lansari, prezentari, va fi si o seara romaneasca, speciala pentru strainii participanti la festival; prima seara a spus multe, sper sa spuna la fel de multe si urmatoarele!

Distractie Placuta tuturor!

Sah Mat!

Te invit la un sah, jocul mintii! E foarte greu in prezent sa gasesti un partener pentru acest joc; e chiar atat de neinteresant sa iti pui mintea la incercare, sa incerci strategii, sa lupti sa dai sah-mat, sa gasesti solutii pentru a cuceri piese sau pentru a iesi din situatii dificile?
Uaau, eu am pus pentru prima data mana pe o piesa de sah, la varsta de 5 ani cand jucam la tara cu bunicul meu. Ma lasa intotdeauna sa castig, imi explica mutari, ma mai ierta cand greseam... daca pierdeam ma ofticam si imi pierdeam interesul pentru joc, pentru ca imi era ciuda! Cand deja crescusem mai mare, am inteles ca de fapt trebuie sa ajung in asa masura incat sa-l depasesc cu adevarat pe adversar si ajunsesem sa simt momentele in care vroia sa ma lase sa castig si il certam, vroiam lupta adevarata! Jucam apoi cu parintii, cu fratele meu si cat de mandra eram atunci cand castigam cinstit!
O viata intreaga am jucat acest joc si nici acum nu sunt satula de el; pana acum 4 ani cand am terminat liceul, jucam foarte des, in fiecare weekend, am participat la foarte multe competii cu ocazia zilelor copilului, am diplome pentru locurile fruntase, ma mandresc cu aceasta abilitate de a cunoaste tainele sahului!
...................
Dupa parerea mea, cred ca o persoana din 10 a auzit de jocul acesta si stie cat de cat regulile, in asa fel incat sa poarte o competitie extrem de usoara pentru adversarul lui mai puternic, dar cred ca abia 1 din vreo 30 daca nu cumva si mai bine, stie sa joace pe bune sah, cu tehnici, placere, experienta, pasiune!
Nu stiu daca e de rau sau de bine, nu e jocul fara de care nu te poti lipsi in viata, dar e totusi o metoda prin care mie personal imi place sa ma destind si cred ca multi ar trebui sa invete acest joc!
Duminica am avut parte de o partida tocmai in centrul Sibiului, in parculetzul de langa Filarmonica, pe locul pregatit cetatenilor, cu piese mari si atractive pentru lume! Imi era dor, nu am mai jucat de mult si e pacat ca dintre toti cei pe care i-am mai intrebat la camin si la facultate daca stiu sa joace si daca ii intereseaza o sesiune de, ma doare sa spun ca nu am reusit sa imi gasesc decat un partener!
..................
E important sa stii totusi mutarile de la sah si in viata; ea insasi este o tabla de sah in care tu esti cu albele, iar negrele reprezinta viata, in puterea ei! Numai moartea e provocata de Sah Mat, dar pana acolo, cat de mult poti sa iti pastrezi piesele pe tabla si cat de mult poti evita atacurile?
Nu lasa nici o clipa loc gol pentru Sah Mat, e mai usor sa inveti chiar tu sa dai Sah Mat vietii...

Tara oraselor si a oamenilor magnifici

Nu v-am povestit cum a fost la Hunedoara si cum a decurs intalnirea cu proful meu de licenta! Intai de toate, m-am trezit dimineata la ora 07:00, cu groaza evident, ca la 08:40 pleca trenul din gara; a trebuit sa fac o poposeala prin Simeria vreo ora si jumatate ca deee, am schimbat trenul si abia la 13:05 am ajuns in Hunedoara de unde fuga, fuga am luat taxiul si m-am dus sa luminez creierele cu licenta asta, batu-o-ar gaia de gaura in plus!
..................
Simeria, gara imputita, urata, dar culmea, mult mai frumoasa decat Hunedoara care zici ca e gara de tara, ultima gara lasata sa se darapaneze saraca de ea! Pute ca-n gara, =)) , a pishat, nu au nici macar un panou pe care sa scrie programul de circulatie al trenurilor, panou de nelipsit pentru o statie CRF, au si ei 2-3 linii de cale ferate, cateva scaune trantite si rupte ca sa stea taranii pe ele sa nu ii doara splina si cam atat! Plus niste oameni ratati, din punctul meu de vedere, nu am vazut unul breaz la minte, mai ales ca am poposit si vreo 4 ore prin oras pe acolo si stiu bine ce am vazut si am auzit!
La un moment dat, am intrat in Biserica de pe langa castelul Huniazilor si am auzit niste babe acolo cu niste discutii de mi s-a taiat respiratia, pot sa scriu un roman cu ce scoteau pe gura si esti intr-o Biserica, domnule, respecta macar principalele reguli de bun-simt si lasa restul lumii sa stea linistita si sa isi spuna pasurile in liniste! In primul rand ca maslul incepea de la ora 17:00 si era ora 15:10 cand am intrat eu; babele mamii lor, chiar nu au ce face acasa si vin cu cate 2-3 ore inainte de inceperea slujbelor? si in puii mei, afara era un soare de iti incalzea sufletul, pus un parculetz chiar vis-a-vis de Biserica unde puteai sta frumos si linistit pe banca sa inspiri aer proaspat de primavara! Am ramas vreo 20 de minute in Biserica si am auzit si am vazut incredibilul! Dar pentru faza asta am sa fac o postare speciala!
Concluzia, ciudatenii peste ciudatenii, atat in Simeria cat si in Hunedoara, cu parere de rau pentru cei care sunt de prin zona!
..................

Cu licenta, am rezolvat o laie, cam 5% si poate nici atat mai pot pastra! Nu m-a ajutat foarte mult aceasta intalnire cu profu, o spun cu parere de rau, astea le puteam rezolva si telefonic si nu mai era nevoie sa pierd vremea pe drumuri, ca si asa le urasc si nici nu mai cheltuiam bani aiurea! In afara de propus alte teme si idei foarte in mare si pe scurt despre cam ce ar trebui sa scriu, nu am obtinut nici o alta informatie! Citez, "eu nu iti dau detalii si amanunte, pentru ca vreau sa desccoperi tu ce vrei sa scrii"! Pai bine draga, si eu de unde zmeul sa stiu? De parca ar fi a "n-a" licenta pe care o scriu si sunt as in asa ceva!

.................

Am o profa in schimb, la facultatea de teatru care s-a oferit sa ma ajute si va vorbi cu un profesor universitar de la Comunicare si Relatii Publice din Sibiu, ca sa ma ajute cat de cat sa ma descos in privinta lucrarii! E mult mai usor fata in fata si un sfat din partea cuiva pe care sa il stiu aproape, m-ar ajuta enorm! Acum, sper sa se desfasoare cu bine si folos intalnirea! Dimineata la ora 08:00 voi merge la facultate la ea la birou sa vad ce si cum!

.................

Gata, ca ma doare capul, paaa!

Sibiul are actori de suflet!

Mi-a luat ceva timp de cand am intrat la teatru, pana sa imi dau seama cum sta treaba, ca sa spun asa! E normal, acum ma inteleg, neavand contact specializat cu oameni de vaza, inainte, ma gandeam si eu ca toata lumea, cum ajunge cineva un mare actor, care e "trucul" la plans, la ras si la toate celelalte chestii; evident, doream sa le stapanesc cat mai bine cu putiinta si sa fac performanta, motiv pentru care am si ales teatrul!

Acum imi sunt clare motivatiile, recomand Stanislavski celor care nu fac parte dintr-un astfel de domeniu dar doresc totusi sa cunoasca tainele actoriei sau pur si simplu sa dea la facultatea de arte, specializarea actorie, iar pe parcurs, cu ajutorul profesorilor bine pregatiti, vor descoperi toate cele...; mi-e clar si vad altfel de atunci, orice spectacol cu alti ochi, inteleg altfel lucrurile!
..............
Recunosc ca a avut mult de furca o profesoara cu mine prin primele 2 luni, eram tot pe de-a-ndoasele, eram 'goala'...
Ma bucur sa vad acum roadele si ma bucur sa observ cum actorii de la Sibiu sunt foarte bine pregatiti si cum tot ei, ca si profesori ai nostrii, ai mei, ne invata si ne ajuta sa devenim actori bogati cu sufletul, pentru ca fara adevar, esti nimic!
..............
Imi plac mult toate spectacolele de la Sibiu, iar aseara, am vazut un 'one woman show', al actritei Diana Fufezan, actrita mea preferata de la TNS si m-a incantat foarte tare ceea ce am vazut! Ii vedeam emotia in fiecare cuvant rostit si corporal am ramas foarte moale si eu la un moment interpretat; Oscar isi daduse seama ca si parintii lui vor muri la un moment dat si ii parea rau de gandurile urate nutrite fata de ei... ceea ce am vazut trait de actrita in momentele acelea, m-a impresionat foarte mult. Intreg spectacolul a fost exceptional si il recomand din suflet tuturor celor care doresc sa vada artisti de exceptie!
Interpretarea a fost dupa "Oscar si buni roz" a lui Eric-Emmanuel Schmitt!

Inca putin...

Mai 5 zile si plecam in Croatia pentru Festivalul la care vom participa si in cadrul caruia vom prezenta un atelier de miscare pe elementele de balet avute la examen, apoi un dans la care a facut coregrafia chiar profa noastra, menuet, mazurca, polka, can-can... Totul trebuie sa dureze cam 40 de minute! Imi place dansul tare mult, nu iese inca foarte bine, dar vom mai exersa noi zilele astea, intens!

Din pacate, mai avem acum un recital la franceza cu zilele astea ale francofoniei de pe aici si ne mananca si asta timp destul, in loc sa ne ocupam de dramatizarile noastre... Vineri la ora 12 va trebui sa il prezentam si cred ca putem termina si face ceva frumos, doar ca ne sustragem de la altele mai importante, fir-ar! Ata e, s-a spus "DA", nu se da inapoi si in plus de asta, sincer, imi si place , nu asa in mod deosebit, nu e un Waaaaw, dar e un mini-spectacol care imi place prin actiunile lui!

Sunt atat de obosita, 3 ore am dormit ieri noapte, asa ca imediat ma pun la somn, nu ma mai intereseaza de altele! Cred ca toata lumea e super obosita la ora actuala si se gandeste macar putin asa, ca dupa plecarea aceasta in Croatia vom fi si mai varza, mai ales pentru ca fiind in alta tara pentru o saptamana, nu ne vom ocupa noi de somn pe acolo... om trai si om vedea pana la urma, dar mi-e teama putin pentru ce va urma!

Eeeee, pana una alta, recital franceza, pregatiri pentru Croatia ca a mai ramas timp putin si pantomima cica, pe Vineri... am inteles ca vine directorul "Nila" sa ne vada cum ne desfasuram si acolo!

Multe "dureri de cap", frumoase dar cam prea dintr-odata... parca nici in sesiune nu aveam atata stres!

Aaaaa, nu v-am spus... ieri a venit domnisoara noastra cu care facem 'practica spectacolului de teatru', pentru prima oara in acest semestru! Eu una o iert, caci e actrita mea de suflet de la Teatrul Radu Stanca... e un bun pedagog, imi place mult cum preda si cum abordeaza subietele si temele pe care le doreste abordate pe parcursul cursului! Daca ar veni mai des pe la noi, ar fi super... e bine si cat vine ca deee, facem lucruri foarte faine si folositoare, dar nu e suficient! Daca te apuci de un lucru si ti l-ai asumat, nu ai ce face, trebuie sa te ocupi! Nu sunt eu in masura sa o trag la raspundere... ca si actrita, pentru mine, jos palaria si deci, mi-as dori sa facem mai mult cu ea! In semestrul I nu am facut noi de multe ori cu ea, dar de fiecare data m-am ales cu cate ceva important!

La mai multe si bune!
..................

Pana una alta, Croatia... abia stept sa plecam! Vom sta in apropiere de Osijek, la un hotel de 3 stele, cu 3 mese pe zi asigurate... ne mai putem dori altceva? Daaa, sa fie bine prezentarea noastra, cel mai important lucru, dupa care, vom participa si noi la alte ateliere si vom vedea cu ce ne alegem! Impresiile, evident, mai incolo!

Dar noapte buna...