Era mic şi cam nesigur. Şi era mult prea devreme pentru nesiguranţa aceasta a lui. Tinereţile în floare aşa trebuie să se dezvolte, frumos, cu încredere, vitalitate, optimism... Mult prea nesigur. Cu pletele în vânt şi ochii mari, căscaţi după fiecare urmă de vânt. Îşi ţine respiraţia mult prea mult, "lasă gândurile să iasă, nu le mai clocoti acolo, în sânul tainelor adânci".
Trecutul e o umbră pe care o poţi călca în picioare ori de câte ori doreşti, fără să te doară!
Prezentul e un ghimpe pe care încerci să-l smulgi neîncetat - şi nu reuşeşti... motiv pentru care tot încerci, până la adânci bătrâneţi; până când reuşeşti să-l scoţi de-a dreptul şi te eliberezi de povara lui.
Viitorul nu există - e prezentul permanent, transpus într-un alt prezent. E de fapt o iluzie care încetineşte procesul de scoatere a ghimpelui. Nimeni nu doreşte să poată scoate ghimpele, dar e o misiune incitantă; cel care îl scoate fără a lăsa vreo urmă în piele, fără să spună vreo secundă "auci", cel care nu rupe acul şi nu lasă să se inflameze zona, e cel din urmă împăcat cu sine. Împăcat cu sine... o expresie cu greutate şi valori imperceptibile. O expresie de început şi sfârşit. O inexistenţă fatală.
Întotdeauna vor exista alţi ghimpi concurenţi - cu sau fără ace. Acul meu e firesc, dacă există, într-adevăr, o definiţie viabilă pentru firesc. Sau poate că e deformat, ruginit, mult prea gros şi dureros - acesta să fie firescul meu? E firesc să cred asta. E firesc să îmi pun întrebări, e firesc să râd în secunda aceasta, e firesc să îmi pară comic tot ceea ce scriu aici. Şi totodată, e firesc să cred că e o aberaţie.
Pentru tine, care vei citi aceste rânduri, e firesc să crezi ceea ce crezi. E firescul tău. Viabil sau nu, e firescul tău prezent. Revino peste un an şi aduţi aminte de firescul din urmă, pe care îl poţi călca în picioare; te va amuza - e trecut, nu doare... îţi pare doar, că te doare. E doar ghimpele care lucrează în tine.
Pune mâna şi lucrează frumos şi mai ascute acul din când în când, ai auzit?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu