Tic tac

Ai sesizat vreodată sunetele mersului de câine? Păşeam astăzi agale spre şcoală că mai aveam timp destul şi deodată aud în spatele meu mici zgomote. Încercând să-mi dau seama cam ce se aude, m-am gândit că sigur sunt paşi de câine şi ca să mă conving, m-am întors. Într-adevăr, un cuţu mic, alb şi slab, mergea în spatele meu. Mergea drept şi cu picioarele neîndoite, iar sunetele paşilor lui îmi semănau foarte bine cu ticăitul unui ceas. Mi s-a părut extraordinar; a fost pentru prima dată când am sesizat lucrul asta. Un prieten care îţi aduce aminte că timpul trece, că trebuie să faci ceva pentru tine, nu pentru el. El mai are încă mult de umblat. La fel şi tu, e drept, dar acţiunile diferă. Ceasul lui însă ticăia mai repede si aşa şi este de fapt: un an de-al nostru înseamnă 7 ani de-ai lui.

Doamne... chiar nimic să nu fie întâmplător?