Atunci când îţi dai seama că un anume lucru nu mai contează atât de tare pentru tine, începi să îl tratezi altfel; mult mai simplu şi mult mai activ. Iar simplu nu înseamnă că ţi-e indiferent, doar că observ eu, tratezi lucrul acela cu alţi ochi, mult mai viu şi mai prezent, fără să te intereseze ce anume se întâmplă sau să îţi pui o mie de întrebări "dacă e bine sau nu ceea ce spui şi faci". Îl faci pur si simplu, pentru că aşa îţi cere situaţia de faţă.
Când te interesează prea tare sau crezi că te interesează foarte tare, drumul spre un adevăr e mai greu. Sunt căutări peste căutări, nervi, crize, renunţări şi reveniri, lacrimi.
Un drum undeva la mijloc cred că ar fi ideal. Deşi nu îmi plac lucrurile călduţe şi mijlocite, de data asta cred că ideală e o cale de mijloc. Nici să nu te intereseze foarte tare, dar nici deloc. Sau să te intereseze foarte tare şi să îl tratezi ca şi cum nu te-ar interesa.
Doar că nu întotdeauna suntem feriţi de lucrurile care nu ne plac. Le acceptăm de multe ori, tocmai pentru că nu vrem să creem conflicte sau să avem probleme. Cineva spunea zilele trecute că în viaţă, nouă ne plac exagerările. Da, cred foarte tare lucrul acesta. Mai bine să ştiu că sufoc pe cineva cu iubirea mea şi că persoana respectivă ajunge să mă urască, decât să mă urască pentru că nu i-am arătat cât de mult o iubesc. E-adevărat. Eu în general mă feresc să sufoc persoana de lângă mine, indiferent că vorbesc despre iubitul meu, prietena mea cea mai bună, un prieten sau un coleg. Îmi pun o mie de piedici şi întrebări înainte de a acţiona (în cazul în care şi acţionez). Ei bine, atunci când ţii cu adevărat la cineva sau doreşti ceva de la acea persoană, trebuie să exagerezi ca să se înţeleagă intenţia ta.
Minunate mai sunt căile tale, Doamne!
Când te interesează prea tare sau crezi că te interesează foarte tare, drumul spre un adevăr e mai greu. Sunt căutări peste căutări, nervi, crize, renunţări şi reveniri, lacrimi.
Un drum undeva la mijloc cred că ar fi ideal. Deşi nu îmi plac lucrurile călduţe şi mijlocite, de data asta cred că ideală e o cale de mijloc. Nici să nu te intereseze foarte tare, dar nici deloc. Sau să te intereseze foarte tare şi să îl tratezi ca şi cum nu te-ar interesa.
Doar că nu întotdeauna suntem feriţi de lucrurile care nu ne plac. Le acceptăm de multe ori, tocmai pentru că nu vrem să creem conflicte sau să avem probleme. Cineva spunea zilele trecute că în viaţă, nouă ne plac exagerările. Da, cred foarte tare lucrul acesta. Mai bine să ştiu că sufoc pe cineva cu iubirea mea şi că persoana respectivă ajunge să mă urască, decât să mă urască pentru că nu i-am arătat cât de mult o iubesc. E-adevărat. Eu în general mă feresc să sufoc persoana de lângă mine, indiferent că vorbesc despre iubitul meu, prietena mea cea mai bună, un prieten sau un coleg. Îmi pun o mie de piedici şi întrebări înainte de a acţiona (în cazul în care şi acţionez). Ei bine, atunci când ţii cu adevărat la cineva sau doreşti ceva de la acea persoană, trebuie să exagerezi ca să se înţeleagă intenţia ta.
Minunate mai sunt căile tale, Doamne!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu