miercuri, 31 decembrie 2008

Ganduri de sfarsit de an!

Ce idee sensationala i-a venit mamei mele, asa... mai in gluma mai in serios, cert este ca eu am luat-o de buna si m-am hotarat sa merg pana in panzele albe, sa strang banii necesari pentru a-mi achizitiona o pereche de role, ca cele din imagine, cu care eu, alias AncKhiy-s, sa merg la scoala in fiecare zi, ca si asa strabat 40 de minute cu pe-u-geo-t-su'l =)) ! Si atunci, nu ii mai bine o rola in picioare ca sa strabat tara in lung si-n lat? Doamne, ca tare mi-ar placea dar oare ce nebun ca mine se mai gaseste in lumea asta? Eeeee.... mai in gluma, mai in serios, pana sa plec in expeditii nationale pe role, ma limitez la trasee municipale, prin Sibiu, asta dupa ce imi achizitionez rolele dorite! Ma gandesc ca pe la sfarsitul lunii Ianuarie, sa le am, numa' bine ca da si caldura! Si eu care vroiam sa imi cumpar niste pantaloni mai scumpi asa, mai de firma cand ajungeam in Sibiu... da nu'i bai... cantarind, rolele sunt mai importante pentru mine si imi dau o satisfactie mai mare, asa ca, adio pantaloni pana prin luna februarie, aprilie cand o sa mai strang bani, si hai cu rolele!!! Uuuuu, ca deja numa' la asta ma gandesc!
....................
Astea da ganduri frumoase de anul nou, iata ca trece in curand si 2008, tula-i Doamne.... repede mai trece timpul asta! Da' noi sa fim sanatosi, in putere si sa stim ce vrem, sa ne luptam, ca restul vine de la sine! In cateva ore, mai exact 2 ore si jumatate, plec la revelion si o sa facem ravagii, prapad, vreau sa ne distram bine, sa ne imbatam (in limita bunului simt, adik nu coma alcoolica), ca doar o data in an ii Revelionul si sa avem ce povesti nepotilor nostrii =)) Ca si asa, dupa atata stres si nervi cu fitze si mofturi de Buftea din partea altora, meritam sa ne distram pe cinste astia care suntem mai cu picioarele pe pamant! O sa facem un bal cascat :)) pe cinste si o sa va arat si voua poze... shube, laibare, haine ca la tzara taica, o sa vedeti voi! Abia astept... simt o sa imi placa anu' asta la rev si nu cred ca ma insel! Sunt cativa oameni cu care vibrez bine, vorba cui o fi, si o sa ne simtim bine impreuna!
....................
Doamne ajuta, La_Multi_Ani si sa dea Domnul ca poezia din suflet, vorba unei prietene, sa nu dispara... ea da viata fiecaruia dintre noi, acolo unde exista, ca si muzica de altfel! Fiecare are ritmul sau, sa fim constienti de el si sa il valorificam cat de bine cu putiinta!
....................
Hai noroc si la mai mare, ne vedem in 2009!

marți, 30 decembrie 2008

Am un nepotzel... Doamne cat e de frumos si de scump! Astazi a implinit o saptamana si am fost sa il vizitez si pe mami lui, bine-nteles... Mami lui era cam slabita, cu bluzitza tot uda pe la piept, normal, sa aiba ce da lui Vladutz (asa il cheama pe ingeras) cel dragalash!

Micutz si scump, a avut la nastere 2Kg800, dormea atat de frumos si mai deschidea ochisorii din cand in cand sa vada ce se intampla... La un moment dat, deranjat fiind de lumina becului, se uita asa cash, cum ne uitam cu totii inspre bec cand suntem deranjati si isi ia manutza frumos si si-o pune peste ochisorii micutzi, dupa care gangure dulce si isi continua somnicul!! Ma uitam la chipul lui si la caputz cat de mic era... sprancenele abia daca se vedeau, erau doar putin conturate, niste ochisori mici cu gene decolorate, inca nu bine evidentiate, putin movaliu pe frunte si la ochii... Gangurea si respira ca un om mare, doar ca fara fortza matura, ci ca un pui mic, lipsit de aparare!!

Cat am stat acolo, mai venise cineva cu plocon, prieteni de familie, care aveau si ei un baiat, Matei... cat era de scump si el (avea 5luni si jumatate)! Ce-i drept, el era cam marisor asa, se va face inalt, ca tatal lui.... :D si au inceput tot felul de discutii si sfaturi pentru proaspata mamica! Cate griji apar cand vine un bebe pe lume... ce sa ii dai sa pape, cum sa ii dai, da' cat mananca, cum doarme, face galagie? cat de des face pishu si caca, da' baitza ii faci? Da' sa ai grija sa nu se ude buricu' pana nu cade crusta neeagra ce se formeaza, ca nu gasesc hainutze pe marime, toate ii sunt cam maricele, ca de... asa se fac acum! Se asteapta lumea ca femeile sa nasca elefanti! Oricum, bune si alea, ca abia tin mai de cald :D ! Si uite asa, al meu nepotzel, scump foc, mama fericita, tata la fel, toata lumea emotionata... Te schimba, mi-a spus prietena mea, actul de a fi parinte si cred... niste responsabilitati de care neaparat trebuie sa tii cont in permanenta si sa fii atent, non-stop!!

Atat de mult imi placea cum respira... simteai cum traieste, cum se bucura de viata si cred ca si visa la un moment dat, ca asa de dulce isi misca ochisorii si corpul, de ziceai ca viseaza! L-am prins si oftand la un moment dat... :-( si ma gandeam de ce ofteaza saracutzul? Ca el e mic si frumos si trebuie sa se bucure de varsta asta lipsita de griji!

Cand am plecat (ca de... a trebuit sa si plec, cu parere de rau, la un moment dat), parca a simti si a deschis ochisorii! El nu putea sa spuna "Tai", da' mi-a facut semne, inchizand si deshizand ochii de mai multe ori... a simtit el ca matushica lui care il iubeste mult, pleaca si a tinut sa ma salute, scumpul de el... Pacat ca o sa il vad rar de tot, pentru ca o sa fiu tot cu facultatea, prin Sibiu si alea alea de ocupata! Dar ma gandesc la el si o sa ma interesez de nepotzelul meu iubit!

Poze cu el nu va pun, desi am, ca nu vreau sa il deochiazti si nici nu am cerut acordul parintilor, asa ca....pofta in cui! Da' v-am pus o poza cu tortul primit pentru el, de la cei care au venit in vizita cat eram eu acolo!

'Gangurel mic'... asa o sa ii spun eu! Ii tare frumushel... Doamne si ce degetutze are...iiiii, ca ti-e mai mare dragul sa stai langa el si numai sa il privesti!!

Intepati-ma, de vreti ciocolata

Parca sunt, in permanenta, un acumulator de energii, care mai de care mai puternice! Energii, nu electrice, ci de viata, ca deseori imi e si frica de mine, zau da!

Aseara, inainte de nani dulce si pufos, daca ai fi intepat cu un ac, fie el cat de mic si neascutit, pe maidemoiselle Anca, te-ai fi improscat instantaneu cu ciocolata si nu orice shtift, ci Fineti, Kit-Kat si Milka... Diferenta intre cele trei, nu ai fi sesizat-o, decat in momentul in care ai fi dorit sa inlaturi culoarea de pe chipu-ti sau de pe haine, in ritm de salsa, cu limba! As fi dat orice sa veniti sa ma intepati si sa scap si eu de rasetele si de nebunia corpului meu care deja, de atata energie, cerea odihna, pace in suflet si pe strada-i...

Nu-i de ajuns ca zilnic, parca sunt un vulcan ce erupe de j'de mii de ori? Mai tebuie sa imi si umplu stomacalu'l cu verzi si uscate ca sa improaste peste tot vulcanul asta... . Atata ciocolata intr-o singura zi nu am mai mancat de nu tin minte! Cumulat, sa dea vreo 300gr de ciocolata? Ma mir cum de am putut adormi aseara, relativ usor, fara probleme! Cu siguranta, am avut noroc cu oboseala acumulata si ea, in decursul lunilor anterioare, oboseala ce mai are destul, pana sa isi revina, oricum!

Si apropo... cat ma bucur de vacanta asta... dorm in medie, 12 ore pe noapte!! holeee... asa ceva nu am mai visat, de cand cu scumpa noastra facultate! De o saptamana, tot cate 12 ore dorm... e excelent! Am reinceput sa visez, asta e magia... cand sunt f f f obosita, nu am vise noaptea, iar asta nu e semn bun si imbucurator, absolut deloc! Asa am tot dus-o din Octombrie incoace! Dar de cand cu vacanta scumpa si draga, manca-o-ar s-o manance de Craciun, cu prilejul lui cu tot, somnul dulce isi face bine treaba si incepe sa imi readuca vise si zambete pe chipu-mi dornic de bucuria zilei in curs! Mai am cateva zile, da-i cu profitarea pana la refuz, ca dupa... cine stie cand mai apuc hodina?!

Dar sa nu ne plangem, ca doar de placere ne ducem traiul asta apasator, cum o fi, il transformam noi cum putem, in bogatie si virtute sufleteasca! Mai cu o ciocolata, sa ne energizam si sa uitam de toate si de oboseala, mai cu o vorba buna, de incurajare personala...

Si-acum zau de nu astept Doamne, sa reinceapa cursurile alea, ca m-am plictisit rau acasa... Unde-i 'Codru verde de brad', 'Anafura' noastra si toti ceilalti? Doamne, dor imi mai este!
Vacanta, vacanta, da' si vremea trece si ne blegim si noi, de nu!!

luni, 29 decembrie 2008

Sa mai si radem...

- Saru’mana. Vreau si eu 2 beri Beck’s la doza.
- 6.8 lei, va rog.
-(dupa ce plateste) Le iau eu din frigider?
- Stati ca vi le dau eu din fund, sa fie mai reci!
=))=))

Societate de vis...

Aseara nu am scris concluzia... lene mi-a mai fost se pare! De altfel, era si inchis calculatorul si nu am mai initiat pornirea lui la ora 12 noaptea cand am terminat de citit!
In fine... a fost o zi cam lunga, dupa parerea mea, am impresia ca am facut atat de multe lucruri... oricum, nimic concret, in afara lecturii uneia dintre tragediile greci, "Orestia" lui Eschil, dar a trecut greu ziua! Dupa ce ca m-am trezit la 12 amiaza =)) si ma asteptam sa vina deja seara, a fost destul de bine! Ai mei au fost la gratar la Voila cu vecinii nostrii, eu m-am apucat cica sa mai caut una, alta pentru licenta (drept ii ca am si gasit, merge bine cat de cat), dupa care, de plictiseala, da-i cu downloadat filme, muzica... pana cand mi-au venit mintile la cap si am zis ca e vremea sa mai citesc cate ceva!
....................
Trece vremea, tata, si noi nu facem nimic, vine sesiunea si ne dam cu capu' de pereti, zgariem ce apucam, smulgem par din cap... ne ia 'Tomnaticul' la 13-14-1000 de palavre critice, alaturi de domnita 'Popeye' a noastra si vedem noi atunci trezire au ba!
....................
Stiti vorba "Lupu-si schimba parul, dar naravul, ba!"? Sunt convinsa... ei bine, cam asa stau lucrurile in societatea asta a noastra, atunci cand domnisoare tinere si frumoase, cu predispozitie cuminte, pana atunci, spre asa ceva, scapa de acasa, la facultate fiind plecate, si departe pe deasupra... . A mea vedeta de care va povestesc, avea inclinatii inca dinaninte de a pleca de acasa, avea renume fata... betivanca notorie! Si normal, la betie, uiti de tine, faci ce faci si te mai faci si de ras intr-un hal fara de hal, putzoii te iau pe sus si te fraieresc cum vor... chestia e ca asa, prinzi tu gustul de toate cele! Pana cand, domnitza noastra, pleaca de acasa, la facultate frate, ca de... cine mai e ca tine?! Visuri maretze, de fata cuminte si de studii in America, moda si una alta, dar betia si curvaria nu te duc pe drumuri maretze, alese de tine, ci te duc pe la Brasoave, la autovehicule rutiere, la orgii, la renume de-astea de tot cacatu!
Parca iti e si scarba sa mai auzi cate una alta, ce se intampla in tara asta? De unde mai, atata prostie, ignoranta, delasare, prost-gust? Culmea, si toate impreuna la o singura persoana de multe ori, nici macar sectionate? Ma doare sufletul si imi vine sa iau pe fiecare in parte, zob sa il fac de atata bataie si sa il arunc o data de pereti, de sa ii sune tot in cap, numa' de s-ar indrepta odata toti copacii astia, sa devina stalpi!
Le place viata cica, sa nu mori nepatit! Da mori taica si nepatit astfel, cu mult mai multe aminitiri frumoase si placuta, nu trebuiesc zbucime si zbucimate pe ulitzele vietii tale! Traznile-ar pe toate, ca ele le dau nas si-apoi toate suntem luate de-o seama in aceeasi oala neagra si pocita... Da sa nu ma doara undeva? Pai da, sa ma doara, da de nervi, ca uite-asa se duc de rapa toate idealurile noastra de societate!
Ratza-i .......!!

duminică, 28 decembrie 2008

C'est LaVie

C'est LaVie cand te trezesti dimineata din cauza alarmei care tocmai isi intrase in rol....
C'est LaVie cand din intamplare, pe strada, iti agati pantalonii si se rup exact in fund....
C'est LaVie cand ramai singur in casa si nu gasesti nimic in frigider, iar foamea e de lup....
C'est LaVie atunci cand pare ca nu mai ai timp sa termini ceea ce trebuie sa predai in 5 minute....
C'est LaVie cand pari inconjurat de j'de mii de prieteni si te trezesti intr-o dimineata ca nu mai ai nici unul....
C'est LaVie cand iti doresti ceva ce nu poti obtine cu usurinta si va trebui sa curga multa apa sarata....

C'est toujours LaVie....
....................
Si pantoful care i se potriveste unei persoane, o strange pe alta; nu exista o reteta pentru viata care sa se potriveasca in toate cazurile.

Asa ca, bolovanoiul-petroiul ce iti da in cale si pare a fi imposibil de eliminat, poate fi oricand distrus totalmente, gaseste doar, intelepciunea-ti proprie....

sâmbătă, 27 decembrie 2008

Deja-vu?

Tic-Tac, Tic-Tac... .
Valorifica-ti clipa, atat cat mai ai timp!
buummmm

Nu rujdi materialul sa vezi interiorul, cauta cu ochii sufletului!

Cat de importante sunt lucrurile din jurul nostru, fie ele cat de mici, ne-esentiale, la prima vedere sau de neinteresante!
Cat de mult conteaza ca atunci cand faci observatie cu repros altuia, sa tii si tu cont de sfat, in contextele asemanatoare!
Cat de repede trece timpul asta...
Cate, cate si mai cate...
....................
"Vede-te pe tine..." =)) cat de bizara suna expresia asta si te intrebi "Ce pizda masii mai vrea si cu asta?" Nu iti dai seama decat daca esti treaz la minte, iar astfel, iei din 'pilda' aceasta, atat cat iti trebuie, nu mai mult, ca sa ajungi la adevarul cu si despre tine! E esential ca in fiecare clipa sa realizezi ceea ce este cu adevarat important pentru tine, sa te bucuri in masura posibilitatilor de lucrurile care iti plac, sa nu negi ceea ce ti-i se pare firesc si placut... sa visezi chiar si din lucruri marunte! Indragosteste-te de ceea ce iti face placere si nu baga de seama ca celui de langa tine nu ii place, nu ii convine sau te face pur si simplu nebun! Nu toti suntem de-o seama, asa ca, fiecare cu 'pizda masii'...
Cat de frumoasa a fost astazi natura... vedeam neaua ce acoperea pamantul, si prin miscarea masinii, odata cu inaintarea pe shosea, zapada stralucea si ma fascina efectiv... erau ca niste luminite, nu stridente, care te imbiau si te linisteau! Iar soarele, atat cat mai putea straluci in gerul ce tinea vie natura, acompania toata parada stelutzelor... mirific, cu adevarat... . Firele de iarba ce stateau obosite, acoperite cu plamumioara lor, cam rece, ce-i drept, mai rasareau si ele, pe ici, pe colo, incercau sa scoata capul la lumina! Peisaje superbe care merita sa fie remarcate si valorificate in sufletele noastre, pentru frumusetea noastra!
....................
De ieri si pana astazi, a stat bunicul meu la noi (tatal tatalui meu). Cat imi este de innexplicabila treaba cu morala si critica si reprosurile masii azi! Ma rastesc, ma revolt, atunci cand ceva nu imi convine la al meu papa si mi-i se reproseaza ca de ce nu il suport, ca toata ziua il cert si ma revolt, ca ce am cu el si sa mai incetez, sa vorbesc frumos! Dar stai oliecutza, pe langa faptul ca, din punctul meu de vedere am dreptate (chiar nu il cunoasteti pe tata), mai intervine si chestia ca si el, cum prinde ocazia, il cearta pe tatal lui si ii tot comenteaza ca sa mai taca, sa vorbeasca mai incet, ca il face de rusine! Eeee, nu zau? ti-o fi rusine de tatal tau ca e om batran saracu' si munceste cinstit toata ziua cu oile lui si il dor toate? Se tine bine inca in munca lui de-o viata si crezi ca numai de gura ta are el nevoie? Poate ca are, daca o ia pe aratura sau face ceva ce din punctul tau de vedere, e nelalocul lui si atunci, clar... ii atragi atentia cum simti ca e mai bine! Da' nu ma lua pe mine cu sfaturi de care nici macar nu tii cont, ca ma lasa reci ca gheatza, zau!! Hai sa traim frumos, cum stim mai bine, fiecare dintre noi...
....................
M-am apucat astazi in sfarsit, de licenta... =)) N-am facut mare lucru, sper sa nu fie foarte grav... asa nu am nici un chef... de-asta e bine sa faci anumite lucruri atunci cand le e vremea, ca altfel cu greu te mai urnesti din loc! Lucru bun e ca totusi, nu din ignoranta am amanat licenta, ci cu bucurie ca aveam sa castig altceva in schimb si nu regret asadar nimic, doar ca acum, in vacanta asta, asa as fi vrut sa ma odihnesc mai mult si sa ma ocup serios de actoria noastra scumpa si draga... 'Peu a peu...' si cu rabdare, pentru ca 'Ce inseamna o secunda din viata, atunci cand incepi sa numeri fiecare secunda ce se scurge?'

Ce nu pot schimba, ignor!

Zi plina de stari, nervi...
Mi-am dat seama ca traiesc intr-o casa de 'nebuni'! Lucru mare e ca stiam si dinainte, adik imi dadeam seama, doar ca de data asta am spus-o cu voce tare si de o parte mi-i s-a dat dreptate, de cealalta mi-i s-a spus 'Stiam eu ca nu ne mai suporti'! Fiecare ce-o crede, important e ce simt eu si asa cred, ca e o casa de 'nebuni', in care fiecare face ce vrea, total dezorganizat, punctul meu de vedere... O singura persoana mi-a dat dreptate si mi-a promis ca va remedia situatia. O cred si am observat tendinta pozitiva intrand in actiune, asa ca merge bine momentan, astept zile mai bune!
Oamenii sunt de tot felul... azi am avut ocazia sa ies la un suc cu un tip pe care nu il stiam decat de pe mess si telefon! Parea ok tipul, doar ca putin fixist si prea nervos pe sistemul din Romania si viata, in general, prieteni si am zis ca o fi vreun impresar dintr-asta de ultima clasa, dar m-am inselat! Am vrut sa il cunosc si personal si mi-am dat seama ca e un baiat simtit, putin timid caruia nu ii place sa iasa in evidenta si care stie foarte bine ce vrea, nu se abate de la drumul lui! Are 22 de ani, e pe picioarele lui, adeptul relatiilor de durata si il cred, e neatins pana acum... Chiar mai exista astfel de exemplare in lume? Eu cred ca da, am descoperit unul si sunt convinsa ca nu ma insel!
Fatza de alte exemple care lasa total de dorit (fitzele pizdii, manele, masini bengoase ultimu' tip, cluburi de impresii, iesit la suc in miez de noapte pentru a mai trage ultimele barfe...) Sa ma C_c pe toti fitzoshii azi si maine!!!!
Ce prieteni am si eu... din ultima categorie emisa, dar ma descotorosesc eu, imi bag ceva in toti handralaii si neseriosii! Bine spunea "Codru' verde de brad", pe care o sa o cunoasteti mai incolo, ca o sa ne invartim de acum, intr-un cerc (acelasi), in care se vor afla mereu oameni de-ai artei, teatrului... pentru ca numai ei sunt cu dreptatea, adevarul si inteleg viata asta a noastra, a iubitorilor de arta!
Adio proshti si prostii, va bag undeva de unde sa nu mai puteti iesi!

vineri, 26 decembrie 2008

Inceputuri

De mult vroiam si eu jurnal propriu, blog, cheshtii d-astea, asa ca m-am hotarat si eu sa imi fac blog, ca de... ma ajuta sa ma descarc, ceea ce e important si conteaza, am unde imi pastra ideile si ma inveseleste ca doamne multzam 'am zis-o si pe asta'!
Asa ca, let it go Anca!

Un test de inteligenţă moştenită – imagini bidimensionale