marți, 24 februarie 2009

Tot raul inspre bine, dar totusi, prudenta, va rog!

//////////////
Dupa ce ca eram plina de oboseala in mine si suparare dupa o zi intreaga, m-am mai si enervat la finalul zilei, pentru ca desi fusesem cu 15 minute, in statia de autobuz, inaintea venirii ultimei curse, nu a mai aparut nimic... plus ca am stat si 5 minute peste program! Stiam eu ca vin autobuzele mai repede intotdeauna, dar nici chiar cu atat mai repede, ca omul saracu' ce face? La 11 noaptea, pornesc de nebuna pe strazi intunecate, j'de mii de metrii, pentru a ajunge la destinatie... ma fute draku pe strada prin vreun boschet, imi da in cap, imi fura tot si ma mai si lasa cu sechele! Te increzi, frate, in societatea asta si tot degeaba, sa-mi bag ceva, ca m-am enervat rau in seara asta! A trebuit sa iau taxi-ul ca dee... chiar nu ma vad bine prin zona in care am de mers pana la camin! Am mai mers eu serile, da tot cu frica in san, de mi-a ajuns!
......................
Imi aduc aminte, intr-o seara era aproape de miezul noptii si trebuie sa trec printr-un parc de pe Alba Iuliei ca sa o iau inspre camin; era aproape de miezul noptii si chiar cand sa intru in parc, vad 2 tipi masivi in dreapta mea, venind inspre mine... uuuupps imi spun in gand si ma cuprinde panica, toate caldurile... am grabit putin pasul si cand am pus piciorul pe prima treapta, am luat-o la fuga pe scari, pana in strada, cand am dat de lumina de m-am mai linistit putin! Intr-o alta seara, stiu ca tot drumul eram speriata si tot tresaream la vederea umbrei mele! Groaznica seara, simteam o tensiune in juru-mi si in mine si cred ca de aceea tot ma speriam la zarirea oricarei privelisti in jurul meu!
.....................
Trebuie avuta mare grija, in ceea ce ne priveste pe noi, fetele, pentru ca golanii, impertinentii, perversii si obsedatii sunt la tot coltul si Doamne Fereste de ceva rau!
....................
Ma bucur totusi ca in seara asta m-am ales cu un sofer de taxi foarte dragutz... m-a vazut el suparata si obosita, am intrat in discutie pe drum si am dezbatut un subiect care mi-a dat de gandit! Pe langa faptul ca se spune "dupa tramvai si un barbat sa nu fugi niciodata pentru ca vine altul", m-am ales cu un "femeia merge intotdeauna dupa un feeling, pe cand barbatul dupa instinct!" Cred ca e mai buna solutia barbatului... e mai usor! de ce atata sentiment din prima, cand nici macar nu stim ce va iesi pe viitor, viitorul insemnand chiar si a doua zi?
....................
Am lamurit si cu belgianul toata povestea... am vorbit pe messenger asta seara si macar acum stiu sigur in ce ape ne scaldam, pentru a ma scapa de un stres! Ramane amintirea unor luni de senzatie, pentru care nu regret absolut nimic, si un prieten bun!
Viata e ciudata si complicata, trebuie doar sa stim cum sa ne pliem printre evenimentele care ne cuprind!
Tot raul e inspre bine, chiar si de ar fi sa dai cu capul de zeci de pereti, dupa care sa trebuiasca sa te repliezi si reorientezi in viata!
...................
E normal sa traim stari si stari si sa ne enervam, sa iubim, sa visam, sa ne fie frica, teama... pentru ca nimic nu e perfect! Trebuie sa fim prudenti cu cele ne-omenesti si important e cu ce ramanem in suflet!

sâmbătă, 21 februarie 2009

Re-inceputuri

Dupa vacanta bine-meritata, a reinceput si facultatea... si uite asa au trecut 5 zile de activitate academico-colegiala-profesionala, plus acum, inca 2 zile de weekend! Nu a fost o saptamana agitata, chiar am scapat usor in ceea ce priveste ora de plecare acasa: luni nu am facut nimic, marti, la ora 7 seara am plecat de la facultate spre casa, miercuri la ora 9, joi la 5jumatate, iar vineri la 9 si jumatate!
...................
Punctez totusi ca desi imi pare ca a fost putin saptamana asta, tot ce am facut la scoala, in privinta orelor de actorie, a fost profund si benefic pentru mine si zic eu, pentru grup, in lucru! S-au depasit anumite praguri, am facut albume pentru diferite stari, A-B-uri cu interactiune pe obiecte... De luni continuam si mai mult pe aceasta linie si vom face planurile pentru dramatizari, plus ca vine Ralea, pentru improvizatii, sa vedem cum pregatim povestirile lui Shakespeare si Sorescu! Nu imi plac deloc textele lui sorescu din "La lilieci", mai frumoase sunt poeziile lui, din alte volume! Da' va trebui sa ne conformam si sa cautam placerea textelor lui... Vom vedea ce iese si sunt curioasa si cu povestirile ce va fi! Vom avea atat de mult de lucruuuu.... deja ma iau pandaliile cand ma gandesc la noptile de nesomn care urmeaza de acum si pana la Paste!
Tare sunt curioasa cum vor decurge si pregatirile pentru plecarea in Croatia... mai avem o luna si inca nu exista coordonare! Fratiloooor, munca munca si iar munca! Si eu mai am si licenta la cealalta facultatea fir-ar al draku azi, ca nu am putut scapa de ea cand a trebuit! Macar o jumatate de ora de lucru in fiecare zi... offf, trebuie sa ma fortzez!
...................
Se spune ca atunci cand ai sustinere sufleteasca, adik toate iti merg bine pe plan sentimental, familial, social, e imposibil sa nu dai randament 100% in privinta anumitor lucruri, mai ales daca le faci cu cea mai mare placere! Pana sa ajung si eu la acest nivel, mai sunt atat de multe lucruri de rezolvat! Ma dispera cand lucrurile nu merg asa cum vreau eu... de ce trebuie sa fie astfel? Ma gandesc si la colega mea, Denisa; isi doreste sa ajunga actrita mai mult decat orice si acum, ticalosa de hernie de disc care o ameninta, nu se stie ce o va determina sa devina in final! Dumnezeu nu ne baga mereu in traista ceea ce vrem noi; poate sunt semne ca nu mergem in directia potrivita si ni-i se infatiseaza altele drumuri in directia carora sa ne indreptam!
Oricum ar fi si orice am trai de-a lungul vietii, cred ca e important sa fim intotdeauna cu fruntea sus si pe cat de mult, sa facem lucrurile cu demnitate si cum stim noi mai bine! Asta place cel mai mult si la draku cu toti ceilalti care pun piedici si nenorocesc fapturi umane si pe ei, in primul rand!
Nu toti sunt meniti sa il vada pe Dumnezeu si trebuie sa fim constienti de lucrul acesta! Eu vreau sa il vad si voi lupta corect, cinstit fata de mine si fata de ceilalti, indiferent de cat de multe obstacole voi intalni in calea-mi!
Am o misiune de indeplinit si nu am vreme de altele... incet, cu munca si dorinta, toata lumea reuseste in ceea ce isi propune!
......................
Mai e ceva ce ma nelinisteste... eram fericita acum o saptamana ca m-am cuplat cu un baiat extraordinar! Este intr-adevar, un tip cum rareori mai intalnesti in societatea de astazi, dar se pare ca nu are incredere in mine si nu cred ca mai are rost sa continui! Eu sunt la Sibiu, am multe pe cap aici si nici in weekenduri nu imi permit sa merg acasa, decat f f f rar... iar el este din Fagaras! E gelos si se gandeste la tot felul in ceea ce ma priveste! Nu permit nimanui sa creada cate in luna si in stele despre mine, pentru ca stiu ca nu este adevarat... sunt demna, ii respect pe cei din jurul meu si sunt incapabila de a face rau sau sa insel... Cica ma intelege, dar tot imi reproseaza! Oare cum e posibil asa ceva? Mie intr-o relatie imi place sa existe armonie si incredere, altfel ma racesc foarte tare si imi pierd entuziasmul!
Plus ca el mai are sentimentul asta de ura fata de Romania... se gandeste sa plece in Toronto, tocmai ce a primit invitatia de la varul lui; mi-a spus ieri seara fara nici un strop de retinere, pana cand l-am intrebat "si noi?", dupa care nu mai conteaza ce a urmat!
Ma voi gandi foarte bine si daca el nu face nici un pas, iar eu consider ca nu are rost sa-mi indrept energie si inspre el, voi renunta, pentru ca nu imi permit sa ma deconcentrez de la ale mele treburi!
.....................
Dumnezeu stie ce e mai bine pentru fiecare si in caz ca ceva nu fac bine, va sti el sa imi intoarca privirile inspre altceva, indiferent despre ce lucru este vorba!

duminică, 15 februarie 2009

Suntem ceea ce ne oferim...

.......................
Gataaa... de maine, pe pozitii, drepti, inainte, pregatiti pentru un nou inceput, o noua etapa: semestrul 2! Nu vom face noi mare lucru maine, doar la instrument trebuie sa ne deplasam, daca dorim, am inteles! Eu cred ca merg, pentru ca achizitia mea, chitara, asteapta de ceva timp sa fie acordata si sa mai fie mangaiata in sonor lin, nu zdranga zdranga dezacordata!
.......................
Asta seara am fost la spectacolul AUTO-DA-FE, de la Sibiu... un spectacol cat se poate de profund, cel putin, in prima si a 3-a povestire, unde se merge pe psihologic. Mi-a placut, a fost pentru a 2-a oara cand am vazut spectacolul, l-am inteles mai bine decat prima data si l-am si vazut altfel... m-a patruns mai intens!
M-a enervat pe parcursul spectacolului faptul ca 2 doamne din stanga mea, ba fosneau hartii, ba shopacaiau si cuulmea, tocmai lor le-a si sunat telefonul; de 3 oooori. Tocmai lor, sarmanele, ca imi venea sa le smulg parul din cap si sa ii iau aleia telefonul si sa i-l rup, cu mainile mele! O mai si auzeam zicand prietenei ei ca nu stie cum sa inchida telefonul! Daca nu erau trecute de varsta a treia, probabil ca imi permiteam sa ma iau de ele! Cata cultura trebuie sa ai pentru a stii ca trebuie sa inchizi telefonul cand mergi la spectacol? Si Doamne, am pretentii de la sibieni, ce sa mai vorbesc de doamnele cochete, trecute de o anumita varsta! Oameni si oameni!
......................
Nu mai spun ca in final, la aplauze, lenesii, nesimtiti de spectatori, parerea mea, au aplaudat cat se poate de putin! Actorii nu au iesit decat de 2 ori la aplauze, ceva ce nu am mai vazut de cand sunt si Doamne ajuta, am vazut "n" spectacole de teatru! Public needucat total, pentru ca actorii au fost exceptionali si spectacolul, la fel!
Adevarul e ca ar fi trebuit sa ma astept la asta, pentru ca, la ora 18:30 cand s-au deschis usile pentru ca lumea sa intre, au fost foarte putini cei care au ajuns mai devreme; cei intr-adevar dornici de teatru. De obicei, toata lumea vine din timp la teatru, doar ca in seara asta, chiar si cand era 18:50 ceasul, multa lume nu venise inca. Chiar vorbeam cu o colega, ce oare se intampla de nu vine lumea odata, ca doar locurile erau date toate de mult! Probabil astazi multi si-au adus aminte pe ultima suta de metrii ca si-au cumparat bilet la teatru si au zis 'hai dom'le sa mergem, ca doar nu am dat banii degeaba!'
Imi pare rau ca a trebuit sa vad asa ceva, pentru ca am ramas putin dezamagita... prefer ca cei care nu inteleg arta, sa stea acasa si sa nu vina doar ca sa se dea si ei grozavi ca au fost la teatru, pentru ca nimeni nu are nevoie de asa ceva! Din cauza unui public needucat, actorul are de suferit si el, pentru ca isi pune tot felul de intrebari in ceea ce priveste prestatia sa. Eu am vazut spectacolul si a fost foarte reusit, as fi aplaudat mult si bine!
Am vazut ca la scena finala, in care fata isi injunghie iubitul in inima, inconstienta fiind, lumea s-a pleoshtit si probabil ca a ramas dezamagita de final; problema e ca ei nu au inteles mesajul si au luat ca atare ceea ce s-a intamplat acolo. Pacat, publicul din aceasta seara nu a inteles ce s-a intamplat de fapt, pe scena!
E bine ca totusi asa ceva se intampla foarte rar, si sper ca de acum incolo sa nu se mai intample, pentru ca actorii sibieni, merita tot ce e mai bun, sunt exceptionali!
.....................
Ma gandeam eu... pentru mine, viata nu e decat un lung tren care urmandu-si ruta, trece din gara in gara si primeste in el tot felul de oameni. De fapt, eu sunt trenul, viata este reprezentata de shine, iar oamenii care urca si coboara din tren, sunt toate acele persoane care fac parte la un moment dat, pentru un anume timp, parte din mine; ajungem sa petrecem intre noi, o viata comuna, atata timp cat suntem impreuna, mergem mai departe sub aceleasi shine! Important e, ca pe parcursul rutei, care oricum va fi parcursa pana la final, pentru ca ruta e nastere-moarte, indiferent de oamenii care se urca in trenul vietii noastre, noi sa fim fermi, sa stim sa ne folosim de fiecare individ cum stim noi mai bine, sa nu permitem nimanui sa traga semnalul de alarma sau sa fumeze in locuri nepermise, sa arunce bunurile trenului pe fereastra sau sa ne atace! Evident, unele dintre aceste lucruri, chiar si altele se vor intampla, important este cum rezolvam problema si ce invatam din fiecare lucru!
Eu asta seara am invatat ca nimic nu e perfect si ca eu sunt ceea ce imi ofer si tocmai pentru ca stiu ceea ce ofer, nu trebuie sa ma intereseze de restul! Observ, critic, apreciez, dar nimic nu conteaza mai mult decat ceea ce eu imi ofer si atata timp cat fiecare isi ofera siesi lucruri exceptionale, el va deveni exceptional si ceilalti vor observa singuri acest lucru!
........................
Gata, ma pun la un film, noapte buna voua!

Sfarsit de vacanta... roadele!

......................
Mai o zi si s-a dus cu vacanta dintre semestre... la inceput, ma simteam pustie ca s-a terminat nebuneala, stresul zilnic, zbenguiala noastra si toata munca aceea depusa in fiecare zi, atatea ore buuune. Nu am plecat acasa decat tarziu, luni seara, iar Sambata dupa-masa m-am si intors la Sibiu, pentru ca, sincera sa fiu, nu prea am eu ce face acasa!
.....................
Primele zile de vacanta mi-i le-am petrecut la Sibiu, pe la spectacole, la camin, m-am uitat la filme, am citit si am dormit; am iesit si cu 2 verisoare de-a mele... cu Ana m-am intalnit la o matusa de-a mea, unde ne-am jucat remi, ea mi-a povestit de cuceririle ei (are doar 11 ani), am fost in oras... ne-am simtit bine; cu Delia, am fost la un spectacol, aici la Sibiu, dupa care am fost sa mancam clatite cu frisca si ciocolata, undeva in "No6". Luni, cum am spus, am plecat acasa; nu aveam de gand sa plec, decat abia Marti dupa-masa, insa faptul ca nu avusese loc intalnirea dorita, Luni dupa-masa cu cine trebuia, m-a facut sa imi doresc sa plec acasa si sa nu mai revad Sibiul pentru cateva zile.
.....................
Ai mei nu stiau ca ajung, nici nu i-am anuntat de razgandirea mea, asa ca s-au trezit pe nepusa masa, cu mine acasa; oricum, parintii se bucura intotdeauna cand isi revad copiii, asa ca nu s-a pus problema de lucruri grave. Am mancat bine si ne-am pus la taclale, cred ca m-am mai ratacit putin si pe net, dupa care la somn, pana a doua zi, pana pe la 11:00. Deja eram racita cobza cand m-am trezit, de unde, nu imi dau seama, cert este ca nasul meu era ca un robinet stricat care pornea tot la 5 minute, iar vocea mea, o luase razna! Simteam deja ca vreau sa ma intorc la Sibiu, nu stiu de ce, dar nu eram in largul meu. M-am apucat sa citesc si am tot citit, pentru ca nu aveam chef de altele, nici macar de oras; pana Vineri dupa-masa, cand m-am trabmalat pana la biblioteca, nu iesisem nici macar pe balcon cu nasul.
.....................
Imi placea sa stau si sa citesc, sa ma uit la tv, pentru ca trecusera luni bune de cand nu mai pornisem un televizor, si sa stau sa ma relaxez; incepuse sa-mi placa atmosfera aceea calma, fara nervi, stres, oboseala si as fi vrut la un moment dat, sa mai dureze inca mult si bine, starea.
Joi seara, insa, a reinceput dragostea mea pentru viata, ca sa spun asa; tatal meu plecase in control de noapte si asa ca fiind tarziu, trecut chiar de miezul noptii, am aprins televizorul, pentru ca nu era ora de citit, si am dat peste o emisiune ce avea titlul "Iubire interzisa". Mi-a fost imposibil sa nu raman sa ma uit, pentru ca asa ceva ma atrage la nebunie si m-am distrat copios. Erau invitate 2 cupluri (Viorel Lis - Oana si Liviu - Israela). Multi ii numesc bunicul si nepoata, respectiv mama si fiul. Pentru mine nu asta conteaza, cred ca iubirea nu are varsta si ca noi oamenii mai maturi in privinta dragostei, cautam parteneri maturi pe care sa te poti baza oricand, alaturi de care orice conversatie devine o discutie incitanta si placuta, ai incredere, crezi in sprijinul lor si asa ca indiferent de varsta persoanei de sex masculin sau a celei de sex feminin, daca cele 2 persoane se simt foarte bine, una in prezenta celeilalte, apare si atractia fizica si asa mai departe; dupa care, inevitabil, constati ca ti-e foarte greu sa te desparti de persoana respectiva si hop-top, nu mai dai inapoi, iar multa lume, datorita diferentelor de varsta, acolo unde este cazul, se trezeste sa comenteze si sa critice, de ciuda frate, nu de altceva. recunosc, mai critic si eu, acolo unde simt ca este fals, dar la urma urmei, doar ei stiu ce au in casa si treaba lor, ca doar nu stau eu sa le suflu mucii pe la colturi!
....................
Tare comic, Lis asta... pe langa dedicatia facuta Oanei si vocea impecabila pe care a avut-o, tremurul vocii si timiditatea din ochi, a trantit niste poante asa faine... Iata cateva dintre ele: "Cica olteanul o face dimineata cu nevasta lui, ca sa fie sigur ca el este primul!" =)) sau: "Care este diferenta dintre un barbat si o femeie? Pai diferenta nu exista, diferenta, intra!" =))=)) "La sah, barbatul face intotdeauna 'sh', iar femeia, 'ahh', iar la table, daca o prinzi descoperita, o dai afara din casa!"; spuse din gura lui si cu mimica lui de om shod, ati rade si mai mult.
Dragutza foc, domnisoara asta a lui, Oana... are cica 30 de ani; el o fi avand vreo 70 saracu', dar se tine bine si e un om cu multa scoala a vietii!
Celalalt cuplu, si el pe acolo, ea are vreo 60, el 38. Se iubesc sau nu, treaba lor, cert e ca si ei au facut show... au cantat si au dansat impreuna, isi etalau proiectele viitoare... erau dezghetati oamenii si mi-a facut placere sa ma uit la emisiune. Moderatorul nu era el prea convins de invitatii lui, cel putin eu asa am simtit lucrul asta, dar ce conteaza, atata timp cat cei prezenti pe canapea au fost open-minded si cat se poate de liberi? Ca doar atata timp cat nu le dam noi de mancare altora, sa faca ce stiu ei mai bine, evident, in limita responsabilitatii si respectului celorlalti!
...................
Si eu am avut un iubit care era cu 9 ani mai mare decat bine si am dus-o bine asa... cand o minte frageda e de fapt coapta, cauta ceva mult mai copt si atunci mi-i se pare normal ca sufletele coapte sa se accepte!
...................
Vineri am iesit si eu din casa, mai plina de viata in comparatie cu zilele care trecusera; am fost la biblioteca si am chemat si am vb cu prietenele mele sa ne si vedem cu ocazia asta! Si uite-asa am ajuns de am stat aproape 4 ore impreuna; am fost de am cautat cizme pentru una dintre ele, plus cadouri de Valentine's ca deeee.... ele aveau cui oferi cadou! Atata am mai ras si cu ele... aveam niste glume in program de si eu ma minunam; de mult nu mai rasesem asa cu pofta, mi-a prins tare bine compania lor, muuult mai bine decat ma asteptam!
Inainte sa ne luam tye si sa plecam fiecare la casa ei, am aflat ca prietena mea O. (noi suntem 3 fete: A, L si O), trecuse in randul domnisoarelor care s-au lasat purtate de sentimentul iubirii. Dintre noi 3, ea mai ramasese sa cunoasca acest taram, dar pentru ca cei din viata ei de pana atunci, nu se dovedisera a fi merituosi de un asemenea castig, normal ca nu li-i s-a oferit nimic! Am fost fericita, mandra de prietenia noastra si chiar daca domeniul teatru nu este un subiect comun noua, eu voi fi intotdeauna dispusa sa cunosc viata lor si evolutia lor, avand in vedere cele cateva dati pe an cand ne vedem.
Acum toate 3 avem iubiti seriosi, din cate se pare, sper sa ne mai tina mult!
Aaaa... si sa va spun! Am un nou iubit; dupa atatea dezamagiri in relatiile mele cu baietii astia, m-am relegat la cap chiar Vineri seara cu un baiat pe nume Alex, din Fagaras! Ne dadeam noi tarcoale inca din Noimebrie, dar abia de vineri, 13 febr, ne-am sarutat prima oara si suntem impreuna mai oficial, asa! E un baiat simpatic, cu principii bine stabilite, unele cam drastice asa, dar sunt de acord cu ele, sunt ale lui, fiecare ne formam propriul sistem de gandire in viata! Are o voce calda si imi face placere sa stau de vorba cu el, are tot 22 de ani si e trecut prin viata, e destul de matur pentru varsta asta! Sper sa dureze chestia, mi-as dori mult, mai ales ca vin dupa o relatie care s-a stins usor, dar sigur!
....................
Acum sunt la Sibiu, am sarbatorit Valentine's day, fara Alex, la spectacolul "Take, ianke si Cadar" si am mai tras o portie de ras, de simtit bine; si maine e o zi si un spectacol frumos, abia astept sa merg, iar Luni, un nou semestru!
Deocamdata toate sunt optimiste in sufletul meu si vreau sa mai trag ceva timp de ele...
Noapte buna, ca e ora 03:15 si mi-e somn.
M-am uitat si la "Memoriile unei gheishe"... Doamne, minunat, superb film! Cata vibratie...
Raman cu ganduri multe ianinte de somn... sper sa adorm repede, sa nu am timp sa meditez la prea multe!
...................
Vise placute!

joi, 12 februarie 2009

Dragostea invinge!


A fost odata o familie fericita, careia aceasta bucurie, numita familie, i-a fost luata datorita unei imprejurari dramatice, precum in majoritatea cazurilor! De fiecare data, povestea este alta, cauze oribile sau nu, diferite, cu efecte diferite... cel mai de luat in seama lucru in astfel de cazuri, este acela, cum ca echilibru devine pur si simplu dezechilibru! Cat de greu iti construiesti o viata decenta, o familie fericita cu copii minunati si o slujba confortabila si cat de usor se poate distruge totul!
......................
E surprinzatoare totusi, forta umana care se ridica din orice put si cu lacrimi de sange, rani fizice si interioare, amintiri si piedici oripilante, si care lupta cu orice pret, sa-si recastige cel putin, dreptul de a-si recladi familia alaturi de copii; ca vorba aceea: barbati se mai gasesc in lumea asta si dai de ei si dupa zeci de ani, dar bucuria si implinirea de a-ti trai zilele alaturi de dezvoltarea copiilor tai, cand o vei mai gasi, daca nu atunci, zi de zi, cand e vremea? Poate oare sufletul de mama, sa indure distanta, timpul, trecerea anilor? Sa iti vezi copilul din cand in cand sau poate o data la 10 ani... crunt si de nesuportat, pentru ambele parti! Timpul nu mai poate fi recastigat, trecutul e captiv... il poti eventual vizita prin gandurile tale, cu amintirile luate ca si prizonieri, dar atat doar!
......................
De multe ori, scapi de una si dai de alta; linistea si fericirea par a fi dusmani cu tine; totusi, sufletul tau simte si se razvrateste, pentru ca nu iti poti permite o viata intreaga sa umbli incercand sa rezolvi problemele care apar! Oricum, in fiecare zi intervin noi si noi discutii, mici piedici, certuri si alte probleme, dar astea sunt deja parte din noi, se depasesc relativ repede; important este sa nu iti distruga linistea familiala, un caz mai presus de putinta, pentru ca lucrurile devin serioase!
......................
De multe ori vrei sa cedezi, te saturi de atatea lacrimi varsate, de atata rau cat gasesti in jurul tau, de imposibilitatea de a pune capat suferintelor, dar dragostea e mai presus de orice, in special, dragostea de mama!
Intr-un fel sau altul ne putem recupera viata, fericirea; forta interioara si dorinta, dragostea si taria de caracter, te ajuta in orice imprejurare! Uneori, ai noroc si de un suflet care iti ofera sprijin si cum sa nu fie el bine primit, atunci cand intentiile sunt dintre cele mai nobile?
Indiferent de cat de multe greseli ai facut chiar tu in trecut si de cat de multe obstacole exterioare te-ai trantit, ele nu mai conteaza atunci cand pui pret pe dragoste, valoare, familie si pe dorinta de a o lua de la inceput, continuand de unde ai ramas, alaturi de cei mai iubiti!
......................
"Captiva in trecut" - cu Alexandra Paul si Linden Ashby;
......................
Caci dragostea, invinge!

marți, 10 februarie 2009

Putin timp pentru creatie...

.......................
"- Ma iubesti?, intreaba soarele, pamantul.
- Da, te iubesc, pentru ca mi-e atat de bine atunci cand imi transmiti caldura prin talpile-mi rigide si faci ca totul deasupra mea sa reinvie si sa zambeasca!
- Dar pe noi ne iubesti?, au intrebat norii.
- Si pe voi va iubesc, pentru ca oferiti putina odihna sufletului meu, atunci cand devine prea infierbantat si ma avertizati ca totusi, nu toate sunt roz si atat de imbucuratoare! Important e sa dispareti rapid din calea mea!
- Cred ca si noi suntem de luat in seama, nu-i asa? intrebara picurii de ploaie!
- In mod cert, doar ca voi imi oferiti tristete si durere multa, mai ales atunci cand va izbiti atat de puternic in trupul meu rigid; el e totusi rigid si imi este imposibil sa nu reactionez la impulsuri.
- De ninsoare ce ai de spus?
- Cu tine n-am nimic, doar atat, ca te rog mult fa in asa fel incat sa nu inghet prea tare, caci e dureros si simte acest lucru si cel mai mic ungher al sufletului meu;
- Dar ce parere ai despre intreaga natura?, intreba cineva.
- Cred ca fiecare va puneti intr-un fel sau altul, amprenta pe darurile mele; direct, indirect, mai de aproape sau mai de la departare, mai intens sau nu... prin voi exist si traiesc, fara voi, as fi nimic, mort, fara viata! Voi ma infloriti si tot voi ma doborati.
Viata fiecaruia e un soi de bolovan care se plimba dintr-o mana intr-alta, intr-un anumit cadru, bolovan care se tot modifica (isi schimba forma, culoarea, crustele, materialul, locul, duritatea, temperatura, vecinii, mainile care il ating sunt de fiecare data altele...). Un bolovan care pleaca dintr-un anumit loc si ajunge, incontestabil in cel mai nebanuit cotlon al universului.
Si cred, ca fiecare bolovan, si-ar dori la sfarsit de drum, sa revina, cu tot cu transformarea lui, la intaia lui casa!"
..........................
"De dor, maica, de dor!"

Se intampla...

Toate in viata se intampla... cu sau fara voia noastra ele se intampla si ne intrebam apoi daca asa ne-a fost sa fie?! Ei, lasa, ca pana sa ne mai tot intrebam atatea, mai important e sa ne vedem in continuare de drum, caci firescul oricum se petrece; un firesc firesc, absurd, frumos, grosolan, cu bucurie... care mai de care si cu cireasa lui. E nevoie, evident, si de o analiza, ca sa stim de unde pornim mai departe, cu ce noi sanse, sperante, imbolduri... cum se intrevede continuarea!
.......................
Codru verde de Brad, nu a aparut la intalnire... am fost dezamagita usor, pentru ca nu ma asteptam sa uite, dar nici nu o condamn; imi propusesem sa nu ma gandesc prea mult la asta pentru ca totusi, nu a venit si punct, avem noi timp suficient sa tot discutam; nu era hop tzop nevoie atunci, insa m-as fi simtit usurata de o povara. Agitatia ei zilnica si stresul, datorita meseriei pe care o are, a determinat-o cu siguranta sa uite de Luni, ora 13:00.
.......................
Nu cred ca are legatura ora 13:00 cu mine, nu? Nicidecum! Ghinionul in cazuri de-astea e pentru altii, eu nu atrag asa ceva, sunt totalmente prostii si cai verzi... Daca nu crezi, nu ai parte de asa ceva! A fost pur si simplu uitare, oboseala... Recuperez eu curand!

duminică, 8 februarie 2009

Sa filozofam putin!


Sorescu - poezii si Shakespeare - povestiri! Principala tema pe vacanta, pe langa toate exercitiile elementare de zi cu zi...
Desi am ce face, parca tot mai bine era cand mergeam la facultatea aia de medicina, la etajul 4, in sala noastra draga, de dis de dimineata si pana tarziu in noapte! Mi-e dor atat de muuullt, ca abia astept sa reincepem!
.........................
Ma simt pustie, vreau sa zburd, sa dansez, sa alerg, sa fiu in varf de munte si sa respir aer rece, sa simt ca ma trec toate frumusetile si sentimentele firesti! Poate ca nu neaparat vreau sa reincepem, dar vreau macar saptamana asta, ca tot este vacanta, sa ma bucur de ea intr-un mod mai agitat, sa nu ma rablagesc de tot!
Ieri m-am trezit devreme, chiar foarte devreme, la ora 8:30 si nu am mai dormit toata ziua, pana la 3jumatate noaptea cand m-am pus obisnuit la somn! Mi-am downloadat o gramada de filme recomandate, mi-am transcris poezii de-a lui Sorescu (minunat poet), am fost la o matusa de-a mea si am iesit la oras cu o verisoara de-a mea! O zi frumoasa... o zi in care, printre altele, mi-am dat seama cat de profunda si adevarata este vorba "Frate, frate, dar si branza e pe bani!" Atata timp cat vorba e folosita in familie, intre neamuri, zau, ca e dureroasa! Am primit-o adanc si e bine ca macar mi-am dat seama cu cine am de-a face, sa stiu sa nu mai apelez la manierele tale false, prefacute!
..........................
In fine... azi! Am iesit cu o alta verisoara la teatru, am fost sa hahalim ceva si am stat de povesti; cred cu tarie ca e important sa treci prin experiente cu baieti, de tot felul, pentru ca astfel devii mai altfel, mai puternica, mai pretentioasa (exact cum trebuie sa fim noi fetele) si avem personalitate impunatoare, nu se joaca toti smecherii si putzoii cu noi! Decat cuplata de prin clasa a -VIII- a si maritata cu acelasi, mai bine prin vreo 10, cu suspine, lacrimi, nervi, bucurii si cate alte cele, pana cand sa ajungi la final la cel pe care il meriti! E greu sa treci prin viata si numai cei cu adevarat puternici, reusesc sa finalizeze traseul, mandrii de realizarile lor generale!
..........................
catralioane de oameni, catralioane de chipuri, catralioane de personalitati; unul, nu e la fel cu celalalt; o minune a lumii care trebuie sa ne placa si sa cautam sa invatam de la ea...
Prea delirez iarasi si ma iau cu filozofiile lui peste!
haidi pa si noapte buna!
Maine am intalnire cu Codru Verde de Brad si abia astept!
Imi scot si atzele... scap de ele, in sfarsit, sa nu imi mai aduc aminte de patzania vietii mele!
.........Mdaaa.........

sâmbătă, 7 februarie 2009

1-er...

Ha haaaa...
Dupa examenul de improvizatie, la care am avut emotii, normal, a venit dupa abia 2 zile, si examenul la actorie! Emotii?! Daaa... A fost cu public examenul, asa ca mi-am chemat si ceva neamuri sa vina sa aiba cunostinta despre ceea ce se petrece cu noi, studentii la actorie! A fost o provocare pentru mine, pentru ca fiind cunoscuti apropiati in sala, as fi avut, poate, tendinta de a ma pierde! A fost bine, insa, cu totii ne-am descurcat bine, si precum au spus profele noastre, indiferent daca au fost momente de ezitare si emotie, ele au fost controlate si s-au gasit solutii de catre fiecare in parte!
....................
Au fost jocuri si "Auditia" lui Alexandr Galin, in care fiecare dintre noi si-a pregatit un moment prin care sa arate ce are el mai bun... e bine ca desi am fost 15 oameni, numerele au fost foarte diferite, in asa fel incat, cum spunea Ivascu, nu ne-am dorit nici unul sa ne 'omoram' intre noi!
Profesorii au fost multumiti de noi, sunt incantati de evolutie si asteapta tot ce e mai bun de la noi!
....................
Nu stiu cati dintre spectatorii care nu aveau nici un fel de legatura cu acest domeniu, au inteles ce s-a intamplat acolo; spun asta pentru ca in momente tensionate, in care erau lacrimi pe chipul colegilor, datorita incarcaturii momentului, unii radeau! Cat de firesc poate fi lucrul acesta? Personal, ma lasa rece si m-am incurajat acum, sa nu mai imi pese de credintele altora! Crezi draga ce vrei, daca esti habarnist la capitolul "teatru si actorie" si nici nu vrei sa incerci sa intelegi, ma doare in cot, nici acolo... mai rau; imi voi face in continuare treaba, voi lupta si voi fi printre cei mai buni! Multi nu inteleg si cat de fericit este cel care nu intelege! Artistii inteleg multe si de aceea sufera, se emotioneaza mult mai profund decat omul obisnuit care analizeaza totul cu mintea si nu cu sufletul!
.....................
S-a incheiat o etapa... semestrul I al anului I! Repede s-a dus si cum spunea Ivascu, imediat ne trezim in Iunie, apoi la sfarsit de facultate si o sa ne para rau de trecerea atat de rapida a timpului! O familie e pe cale sa se formeze, sper sa continue cresterea, iar la final, ne va parea rau daca nu tragem de noi asa cum trebuie!
Acum e vacanta pana in 16 februarie... greu va trece timpul, pentru ca nu vom mai fi impreuna, nu vom mai munci pana tarziu in noapte, nu vom mai manca parizer cu mustar si nu vom mai sta toti la masa; nu vom mai rade, nu vom mai auzi certuri, nu vom mai simti tensiuni, va fi fiecare la casa lui!
Abia astept sa reincepem in forta, deja, dupa nici o zi de pauza, simt ca sunt a nimanui...
.....................
A fost un semestru frumos, in care am crescut frumos... si voi mai creste, doar asta si vreau! Cate putina apa in fiecare zi si voi vedea la final, un stejar mare si impunator, la vederea caruia toti sa se emotioneze!
Doamne Ajuta!
.....................
Codru verde de brad mi-a promis o intalnire intre 4 ochii pentru Luni, ora 13:00! Abia astept... dupa audienta avuta la Ivascu, imi prinde foarte bine, pentru ca vreau sa cunosc mai multe despre... poate voi ruga ceva si la "madame", sa vad, inca nu stiu sigur! Mi-e draga si ea...
.....................
N-am prea dormit azi, desi e vacanta... m-am obisnuit tot cu cate putin somn si nu pot sa ma pun devreme in pat sau sa ma trezesc tarziu, pentru ca bioritmul mi-i s-a schimbat! Mi-e bine deocamdata si dupa cum spunea din nou, Ivascu, "Avem timp sa dormim, o eternitate"! Cata intelepciune intr-un om atat de mic; mic fizic, pentru ca intelectual si uman, e un om foooaaaarte mare!
Cat noroc pe capul meu ca am fost lasha acum 3 ani si nu am dat la teatru! Daca as fi dat, as fi fost intr-un mediu pe care nu mi-l doresc, si nu as fi fost acum cu gasca asta, nu as fi avut-o pe "madame" si pe Codru verde de brad, pe Ivascu... pentru mine, cei trei, sunt cei care conteaza cel mai mult; oricum, toti indrumatorii sunt geniali si suntem norocosi, generatia mea, ca suntem dushi in spinarea atator oameni minunati!
.....................
Cum am spus? Vacanta? ........
Nuuuuuuuuuuuuuu

marți, 3 februarie 2009

nebunie...

02.02.09 .... nebunie totala!
Cate lucruri se pot face intr-o singura zi, daca exista dorinta si rabdare!!actorie, improvizatii, interviuri, dansuri in ritm de ABBA, doar ca pe sunetele celor din filmul Mamma Mia... dezmat si dezastru total!
O zi absolut de intrat in istorie pentru anul 1 actorie, Sibiu, clasa domnului George Ivascu... cate nu se nasc in momente de criza! Mai sunt 3 zile si avem examenul la actorie... una dintre temele cele mai importante, spun eu, am aflat-o abia Joia trecuta, dar concretul, nu s-a nascut decat astazi! "Auditia" lui Alexander Galin si momentele fiecaruia dintre noi, cei prezenti in examen, sunt foarte faine, fiecare si-a pus mintea la contributie in aceasta zi... Codru verde de brad, saraca, a dansat si ea cu noi, la momentul fetelor si s-a inrosit toata (deee... era cald in sala, atmosfera incinsa si era si cu un plovar mai gros)! Ma bucur ca avem profi atat de implicati si ca ne ajuta in fiece moment al nostru din aceasta facultate... cu bune, cu rele, ei sunt alaturi de noi si nu ne-ar lasa la greu in nici o secunda! Se merita fiecare secunda petrecuta acolo, in sala 42, pana la 12, 1 noaptea...
.......................
Si snururile pentru marinica... in pielicica mea... or fost si ele! La un moment dat, complet derutata pe tema mea, am vorbit cu Codru verde de brad si m-a ajutat mult, m-am linistit! Eram complet bulversata ca nu mai imi iese nimic... atatea ganduri si idei, de ma pierdusem in fals, tu-i mama ei de treaba, ca maine, adica astazi deja, avem examenul la improvizatie, ooooffff!
.....................
Momentul Mihaelei de la Auditia, e genial, cu panglica... "Honey, Honey..." si multe altele, am sa mi-i le notez in caietul meu de actorie!
Ma bucur ca proful meu de licenta de la cealalta facultate, mi-a refuzat lucrarea, ca altfel nu stiu zau cum as fi facut fata atator solicitari! Nu am aflat decat saptamana trecuta lucrul asta, era cica varza lucrarea mea si nici nu ma mir, la cat de mult timp am avut pentru a ma ocupa de ea! S-ar fi putut, e vina mea, doar ca am tot amanat si iata ca pe ultima suta de metri, nu s-a mai putut de data asta!
Da ce-i in mana nu-i minciuna si ma bucur ca am timp de actorie!
.....................
Cu dreptul inainte si cu tot ce-i mai bun, adevar si provocare, nimic mai mult, ca restul... de la sine! Profi super sunt, dorinta am, trebuie doar sa decurga totul frumooos! Deschiderea mea e mult mai mare, se simte... se poate si mai mult? Evideeent, so...
Keep fighting!
si bafta maine, Doamne Ajuta!

Un test de inteligenţă moştenită – imagini bidimensionale