Ascultam acum la radio melodia "Say's what's on your mind" de la Dario G! Doamne cat imi placea cum canta tipa si inca imi place, ma bucur sa o reascult, e magnifica! Si melodia aceea "Dream to me", cu videoclipul... imi place, sunt probleme a caror raspunsuri sunt cautate inca!
E o combinatie de "All my life, is changing every day in every possible way..." & "Say what's on your mind!"
De-as putea citi gandurile in permanenta, mi-ar fi mult mai usor; as stii exact cine e alaturi de mine si cine nu... pana una alta, ma centrez pe limbajul trupului, am invatat sa il primesc de la celalalt! Dar cine e deja invatat, stie bine sa disimuleze, asa ca... tot citirea gandurilor ar fi deliciul!
Ar fi interesant sa poti citi gandurile, sa le auzi, nu doar sa le citesti, ar fi comedia de pe lume; sa poti porni mecanismul atunci cand vrei sa auzi ce se vorbeste in jurul tau, prin mintea umana si la fel, sa poti opri totul cand nu mai doresti sa asculti! Nu neaparat despre tine, cat despre ceilalti; putem auzi gandurile mincinoase ale parlamentarilor si ale presedintilor, ale prezentatorilor de emisiuni atunci cand saracii au cate un invitat pe care nu-l agreaza, sa cunosti gandurile plictisite ale studentilor la cursurile lungi in care profesorul vine cu cate o prezentare powerpoint si vorbeste ca televizorul...
Oare cat timp va trece pana sa avem parte de asa ceva? Ar fi o optiune interesanta care ne-ar manca ceva timp pentru ca am fi tentati in permanenta sa ii dam drumul si sa ascultam diverse variante!
Daca ar fi toata lumea sincera nu cred ca ne-am mai pune astfel de probleme, am cunoaste exact cine, ce si cum gandeste... dar sa nu avem oare timp sa ne ascultam unii pe altii si sa ne cunoastem sentimentele? Sa nu dorim a le cunoaste si a le face cunoscute intocmai? Pacat...
Suntem prea egoisti, ajungem sa ne intereseze doar suprafata si nu si materialul, vrem sa scapam repede si bine pentru noi, tragem cu ochiul si credem ca am cucerit pamantul, acceptam o mana care ne mangaie pe fund numai din interesul nostru de a ajunge sus...
De-as putea citi gandurile in permanenta, mi-ar fi mult mai usor; as stii exact cine e alaturi de mine si cine nu... pana una alta, ma centrez pe limbajul trupului, am invatat sa il primesc de la celalalt! Dar cine e deja invatat, stie bine sa disimuleze, asa ca... tot citirea gandurilor ar fi deliciul!
Ar fi interesant sa poti citi gandurile, sa le auzi, nu doar sa le citesti, ar fi comedia de pe lume; sa poti porni mecanismul atunci cand vrei sa auzi ce se vorbeste in jurul tau, prin mintea umana si la fel, sa poti opri totul cand nu mai doresti sa asculti! Nu neaparat despre tine, cat despre ceilalti; putem auzi gandurile mincinoase ale parlamentarilor si ale presedintilor, ale prezentatorilor de emisiuni atunci cand saracii au cate un invitat pe care nu-l agreaza, sa cunosti gandurile plictisite ale studentilor la cursurile lungi in care profesorul vine cu cate o prezentare powerpoint si vorbeste ca televizorul...
Oare cat timp va trece pana sa avem parte de asa ceva? Ar fi o optiune interesanta care ne-ar manca ceva timp pentru ca am fi tentati in permanenta sa ii dam drumul si sa ascultam diverse variante!
Daca ar fi toata lumea sincera nu cred ca ne-am mai pune astfel de probleme, am cunoaste exact cine, ce si cum gandeste... dar sa nu avem oare timp sa ne ascultam unii pe altii si sa ne cunoastem sentimentele? Sa nu dorim a le cunoaste si a le face cunoscute intocmai? Pacat...
Suntem prea egoisti, ajungem sa ne intereseze doar suprafata si nu si materialul, vrem sa scapam repede si bine pentru noi, tragem cu ochiul si credem ca am cucerit pamantul, acceptam o mana care ne mangaie pe fund numai din interesul nostru de a ajunge sus...
