joi, 21 iulie 2011

- 2 -













Tuse plăpândă, tuse geloasă,
Privirea mea s-a întors.
E numai pustiu şi bate vântul,
noroc cu şoaptele ca spuma laptelui.
Întind mâna dreaptă şi verific;
are miros de nisip.
Aş fi vrut să aibă gustul lui
sau nici măcar atât - aş fi vrut -
să mă strige,
să-mi spună că s-a încheiat coşmarul.
Abia acum îmi dau seama
ce număr cu ghinion a fost.
Aceleaşi adieri, alt timp.
Cheamă-mă sincer în inima ta;
nu va fi nevoie să vin, sunt deja acolo.

2 comentarii:

Un test de inteligenţă moştenită – imagini bidimensionale