Şşşttt...

Poate că dacă ar sta timpul în loc am încremeni şi noi şi ne-am acorda timp. Timp să privim dincolo de brazi, de nori, dincolo de un simplu trup care nu spune nimic şi care totuşi înseamnă atât de mult. Când suntem înconjuraţi de "prinţipuri" bufalo-biliste, vedem totul undeva mai sus decât putem duce şi lauda de sine nu miroase-a bine.

O tânără domnişoară se adresează unui domn: "Nu-mi permit să vă contrazic". În acelaşi timp, la doar câteva secunde, îi spune: "Da, vă pot fi nepoată, dar dacă noi, cei de vârsta mea, nu avem acum un cuvânt de spus şi nu încercăm să contribuim cu ceva, cine şi când?"

Păi bine, bine domnişoară, nu vezi că singură te-ai contrazis? Mă doare capul de vorbe vorbe şi numai vorbe, că suntem atât de experţi în sfaturi şi în teorii, da' practica tare rău ne dă peste nas! Ori ai un cuvânt de spus ori nu-l ai ori taci dracu din gură... ori era o glumă. Ori deja începe şi mă doare din nou capul. Ori deja delirez, ori... ori!

Scârţa scârţa, că ieri cineva ne tot povestea câte-n lună şi-n stele, îmi lăsa mie impresia, numai aşa cât să nu tacă. Când te simţi cu musca pe căciulă pentru ceva şi nu vrei să se instaleze liniştea, bagi frate cuvinte gârlă, câte vrei şi câte nu vrei, teme incitante ca să fii sigur că celălalt e interesat. Dar când deja te-a enervat la culme cel din faţa ta, poate să-ţi dea şi un pui fript, flămând să fii de două zile, că tot în cap iţi vine să-i arunci puiul.

Cred despre mine că aş putea sta o zi întreagă într-o încăpere cu multă lume, fără să scot un cuvânt. Doar să stau şi să-i ascult pe vorbitori, să le miros emanarea cuvintelor, să le privesc grimasele, limbajul non-verbal... dacă nu sunt interesată de subject, prefer să stau neneică şi să tac şi-o săptămână, că sunt sătulă de păreri, de răutăţi, de Takko, New Yorker, Lady Gaga, new fashion, freze noi şi trenduri noi, cururi, ţâţe şi politica mamii ei.

"Ne ducem toţi câte puţin mereu..."