sâmbătă, 22 mai 2010

Un om dintr-o carte

"De unde mai ţii tu minte asta, măi tată?"
"Păi cum de unde, tată? Eu am notat tot!"
"Unde-ai notat, tu, tot?"
"În lăcaşul inimii, tată!"

Cartea vieţii lui, păstrată adânc în buzunarul stâng. Un om care la 73 de ani, bolnav fiind, nu suportă nici măcar o zi să stea în spital. Că lui îi înţarcă vaca, are ceapă de plivit, trebuie să dea cu plugul, găina cloceşte 18 ouă, păi cine să grijească de ele, tată? "Dă-l dracu de stat, că io am treabă, tată! Stau rău aci, mâine mă duc acasă!" Slab săracul şi totuşi în putere; o putere pe care el o caută, singur, ştiind câte are de făcut. Că el a pierdut atâtea în cele 6 zile de stat în pat... Noroc că s-au gândit copiii să îi ia papucii acasă, că într-o zi l-au găsit gata îmbrăcat, pregătit să ia cursa de ora 3; ghinionul i-a fost că nu a avut cu ce se încălţa. A mai plecat el odată din spital, aşa.
Un om care toată viaţa lui a cutreierat munţii, a grijit oi, vite şi tot soiul de animale. Un om care nu ştie să stea dacă nu e de stat. Un om sensibil şi un om sprinten. O carte deschisă.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Un test de inteligenţă moştenită – imagini bidimensionale