Intepati-ma, de vreti ciocolata

Parca sunt, in permanenta, un acumulator de energii, care mai de care mai puternice! Energii, nu electrice, ci de viata, ca deseori imi e si frica de mine, zau da!

Aseara, inainte de nani dulce si pufos, daca ai fi intepat cu un ac, fie el cat de mic si neascutit, pe maidemoiselle Anca, te-ai fi improscat instantaneu cu ciocolata si nu orice shtift, ci Fineti, Kit-Kat si Milka... Diferenta intre cele trei, nu ai fi sesizat-o, decat in momentul in care ai fi dorit sa inlaturi culoarea de pe chipu-ti sau de pe haine, in ritm de salsa, cu limba! As fi dat orice sa veniti sa ma intepati si sa scap si eu de rasetele si de nebunia corpului meu care deja, de atata energie, cerea odihna, pace in suflet si pe strada-i...

Nu-i de ajuns ca zilnic, parca sunt un vulcan ce erupe de j'de mii de ori? Mai tebuie sa imi si umplu stomacalu'l cu verzi si uscate ca sa improaste peste tot vulcanul asta... . Atata ciocolata intr-o singura zi nu am mai mancat de nu tin minte! Cumulat, sa dea vreo 300gr de ciocolata? Ma mir cum de am putut adormi aseara, relativ usor, fara probleme! Cu siguranta, am avut noroc cu oboseala acumulata si ea, in decursul lunilor anterioare, oboseala ce mai are destul, pana sa isi revina, oricum!

Si apropo... cat ma bucur de vacanta asta... dorm in medie, 12 ore pe noapte!! holeee... asa ceva nu am mai visat, de cand cu scumpa noastra facultate! De o saptamana, tot cate 12 ore dorm... e excelent! Am reinceput sa visez, asta e magia... cand sunt f f f obosita, nu am vise noaptea, iar asta nu e semn bun si imbucurator, absolut deloc! Asa am tot dus-o din Octombrie incoace! Dar de cand cu vacanta scumpa si draga, manca-o-ar s-o manance de Craciun, cu prilejul lui cu tot, somnul dulce isi face bine treaba si incepe sa imi readuca vise si zambete pe chipu-mi dornic de bucuria zilei in curs! Mai am cateva zile, da-i cu profitarea pana la refuz, ca dupa... cine stie cand mai apuc hodina?!

Dar sa nu ne plangem, ca doar de placere ne ducem traiul asta apasator, cum o fi, il transformam noi cum putem, in bogatie si virtute sufleteasca! Mai cu o ciocolata, sa ne energizam si sa uitam de toate si de oboseala, mai cu o vorba buna, de incurajare personala...

Si-acum zau de nu astept Doamne, sa reinceapa cursurile alea, ca m-am plictisit rau acasa... Unde-i 'Codru verde de brad', 'Anafura' noastra si toti ceilalti? Doamne, dor imi mai este!

Vacanta, vacanta, da' si vremea trece si ne blegim si noi, de nu!!