Un gând; de evadare. Evadare dintr-o peniţă, ca şi cum aş fi cerneala care abia aşteaptă să fie aşternută pe hârtie şi descifrată de sute de mii de priviri curioase. Evadare dintr-o floare; să aştept albina să îmi soarbă polenul şi apoi să mă depună pe fagurele de miere început şi să ajung în prăjiturile oamenilor şi pe feliile cu margarină dimineaţa, lângă cana cu ceai - de chimen. Evadare dintr-un cinema; să fiu scama de pe pantalonul femeii care s-a luat de pe scaun. Să fiu raza de lumină în noapte pentru cel care cutreieră îngândurat şi trist. Îmi sună a lalele şi îmi miroase a nechezat de cal. Clişeu. Tot ce nu mănâncă, pişcă. Aluniţa de pe ceafă va ţine de cald şi va şopti ispite.
E plin de pahare, peste tot... oriunde te uiţi. Umplute cu apă. Ceşti şi farfurii sparte, fum, făină. O cameră îmbrăcată în nailoane - în aşteptare. Gheaţă. Cineva aşteaptă să fie pictat. Şi dintr-o dată... linişte. Am un picior gol şi într-unul port un balerin - graţios. Va veni furtuna?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu