luni, 14 septembrie 2009

Ment to be





Încă două zile şi sunt în drum spre Belgia. O săptămână de vacanţă mă aşteaptă, de parcă nu aş fi avut destulă până acum.

"Vezi să nu te îndrăgosteşti din nou"... cuvinte care răsună încă. Poate da, poate nu, oricum, la ce bun? când iubim dar distanţa e prea mare, parcă flacăra dispare, ceva nu mai bate cu acelaşi ritm. Cândva demult, gândeam altfel, dar timpul trece şi rotiţele ni se învârt continuu, le mai ungem cu puţin ulei, le mai vopsim în culori vesele sau triste, le schimbăm... dragostea ne surprinde cu diverse chipuri, la orice pas şi în fiece moment, trebuie să fim pregătiţi şi să profităm, cât şi cum putem căci fiecare învăţătură e unică şi are ceva special. A trecut un an şi o lună... încă mă gândesc cu zâmbetul pe buze, dar nu sunt la fel de larg deschise.

Să-i revăd pe toţi... mi-e tare dor! De internat, de profi, de administrator, de camera mea... voi intra cu nostalgie să o revăd, dar cu mult drag; într-o noapte a plouat infernal şi nu mai puteam de frică. Am fobie de tunete, fulgere, vânt puternic... am plâns singură în cameră şi am adormit cum am putut; pe la şase dimineaţa, trezită întîmplător, m-am îngrozit şi mai tare şi nu am mai rezistat... mi-am luat plapuma, perna, am încuiat camera şi am ciocănit la colega de lângă, rugând-o să mă găzduiască până urma să ne trezim pentru a merge la universitate.
Îmi aduc aminte şi de primul chef pe acoperişul internatului înalt de 10 etaje, plus toate celelalte care au urmat... toate năzbâtiile noastre, profesorii de nota 25, administratorul drăguţ care fugea cu bomboane după noi... :-)) paştele petrecut în sânul belgienilor, ziua mea de naştere cu mâncare tradiţională românească, sesiunea lor infiorătoare cu 13 examene...

Patru luni şi jumătate de vis, cea mai frumoasă experienţă şi perioadă din viaţa mea. Atunci l-am cunoscut şi pe J., în ultima lună; şi a fost cea mai frumoasă lună din cele patru şi jumătate petrecute acolo. După două luni urma să ne vedem în România, iar acum urmează să ne revedem în Liege.
Oamenii se văd şi se revăd, după care se despart, fără obligaţii... ce viaţă, ce decizii!

5 comentarii:

  1. Vacanță de vis, draga mea!

    Așteptăm vești și povești din frumoasa călătorie.

    Drum bun!

    Pupici geaninoși peste normă!

    RăspundețiȘtergere
  2. Mulţumesc Geanina!
    Te pup şi eu, să ne reauzim cu bine!

    RăspundețiȘtergere
  3. O vacanta excelenta si din partea mea!

    RăspundețiȘtergere
  4. mi-ai rupt sufletu;....ai cateva randuri in post it-ul asta si mai am putin si plaaaaaaaang!!!!!!fata poate ne mai vedem..lasa liege oriunde..oriunde vreti voi iar chestia cu despartitul...minchia sau mdr cata dreptate ai:)))))))....

    RăspundețiȘtergere
  5. nici un anonim...elena aici dar...pisici nus sa schimb chestii pe acolo

    RăspundețiȘtergere

Un test de inteligenţă moştenită – imagini bidimensionale