joi, 11 august 2011

Ziua = o clipă !





Vine toamna. Tot mai mult, miroase a toamnă. Au început şi zilele astea să treacă tot mai repede. Azi e Luni, mâine e din nou Luni şi nu-mi dau seama unde sunt clipele. Îmi aduc aminte de momentele din cursul săptămânii, dar am impresia că s-au petrecut acum câteva minute. Şi mai ciudat e că gândindu-mă la ceva din urmă cu două săptămâni, îmi dă impresia de luni de zile trecute. Poate creieraşul meu nu mai face conexiuni corespunzătoare sau poate că nu sunt singura căreia i se întâmplă lucrul acesta. Cert e că mă cam pune în incomfort toată treaba asta şi mi-e teamă uneori că trec zilele pe lângă mine.

Timp necruţător ce eşti! Important e cum anume trec zilele astea, chiar dacă trec într-o vijelie... zilele au devenit clipe!

2 comentarii:

  1. Ancuța,
    Prinde clipele frumoase în palmă!
    Îmbrățișează-le, ca și cum ar fi cele mai dragi ființe. Nu le pierde farmecul!!
    Îți doresc să-ți păstrezi candoarea începuturilor!

    RăspundețiȘtergere
  2. Doamne Ajuta! Iubesc clipele... uneori mi-e ciuda, alteori mi-e teama, tocmai pentru ca trec prea repede. Dar cum mi-ati spus, am nevoie sa le prind in palma si sa le imbratisez ca pe cele mai dragi fiinte!
    Imi dau seama uneori ca am inceput sa le pierd... din frica! de mine poate...
    Clipele sunt cele mai importante... si nu se mai intorc niciodata!

    Va imbratisez!

    RăspundețiȘtergere

Un test de inteligenţă moştenită – imagini bidimensionale