PERFÉCT, -Ă, perfecţi, -te, adj., s.n. I. Adj. 1. Care întruneşte în gradul cel mai înalt toate calităţile cerute; desăvârşit. – Din lat. perfectus, germ. perfekt.
Si cine stie cert, care sunt calitatile cerute pentru a fi perfect? Si de unde stiu eu ca a spune ce gandesti intotdeauna, e o calitate, sau mai stiu eu cate altele? Oamenii sunt de "n" feluri si never ever nu vom cadea de comun acord in privinta acestui subiect, sa fim seriosi!
Cati oameni perfecti exista in lumea asta? Sunt perfecti poate pentru ca asa ii vedem noi din exterior, ii cunoastem doar la acel nivel, dar aparentele inseala... si ce e corect si perfect pentru tine, poate e grotesc si dezastruos pentru mine! Si atunci, cine are dreptate? Fiecare pentru el, evident... tu contezi si tu depinzi de tot ceea ce inseamna viata ta, tu ti-o faci cum vrei! Perfectiune nu exista, exista dorinta de a reusi in viata si de a te manifesta frumos, in functie de dorintele tale, cu oamenii tai...
Dali spunea, "Nu te speria de perfectiune - n-o s-o atingi niciodata.", asa ca... orienteaza-te spre excelenta ta in viata, caci doar ea te poate implini cum vrei tu, poti fii cine vrei tu si in ce moment vrei, daca vrei sa perseverezi si te lupti pentru asta!
"Perfecţiunea însăşi este imperfecţiune." - so stop fighting with illusions.... just be yourself with your own thoughts, treat yourself with respect and you'll treat the others with respect, too; that means you are on your good path through excellence and a good life!
Si cand te gandesti ca nici macar perfectiune fizica nu exista... exista frumos, bine lucrat, sexy... 'perfect' e fals folosit de catre cei superficiali cu ei insasi, in toata plenitudinea lor!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu