marți, 27 ianuarie 2009

Patzanii...

oare cat la suta din populatia lumii, intr-o viata de om, reuseste sa se raneasca cu sticla, la fund? Habar nu am, dar numarul lor trebuie sa fie foarte mic... si printre ei, nu stiu cum am reusit, dar ma aflu si eu!
........................
Eram la scoala, un coleg se prostea aratandu-ne trupu-i si fundu-i de dincolo de geam, iar eu, ca sa-l inciudez (si el facea de ciuda chestia asta, pentru ca il incuiasem afara), m-am dus sa-mi proptesc si eu fundul de geamul usii! Foarte prost, insa, din partea mea, pentru ca am facut putin, un salt prea mare, cu spatele, si buuumm, o pocanitura... nu am realizat ce s-a intamplat decat atunci cand am vazut geamul spart, pentru ca nu casuse nici macar un ciob pe jos, iar colegii m-au strigat spunandu-mi ca m-am taiai pe fund; eram atat de socata de ce am facut, incat nu mi-am dat seama daca ma doare, cat de grav este... am realizat insa toate astea mai tarziu! Am fugit repede la baie si cateva colege, repede dupa mine sa ma ajute si sa imi puna ceva provizoriu pe rana, ca sa inceteze sangerarea! Taietura era cica de vreo 4 cm, adanca... a trebuit sa merg la urgente (singura, ca profa nu a mai lasat pe nimeni sa vina cu mine), dar noroc cu rudele astea a mele din Sibiu, in special cu o matusa de-a mea care lucreaza la spital si pe care am sunat-o sa ma ajute! M-am dus repede la ea, m-a curatat, mi-a pus pansament si ne-am indreptat catre sectia de chirurgie plastica unde m-au cusuuuuut!
........................
Imi venea sa plang de ciuda, mi-era frica... m-au pus pe o masa de operatie, asa cum am vazut prin filme, acoperita cu cearshafuri verde, unul dintre ele, fiind pus, asa mai ridicat, deasupra capului meu, ca sa nu ma pot uita si sa vad ce se intampla acolo... deeee, ritualuri de-a lor! M-a durut putin mai tare atunci cand mi-a facut injectia de amortire, in rest, parca imi masa cineva buca;
........................
Am plecat de acolo ingandurata, realizam tot mai mult ce s-a intamplat si am scapat usor; mi-a spus-o chiar si doctorul, care demult operase un barbat, mare profesor de matematica pe la Timisoara. Inainte de a incepe nu stiu ce mare eveniment, acest profesor a mers la toaleta si pentru ca il taiau cele mari, s-a urcat domnul nostru cu picioarele pe colac; prost, gresit, dezastruos, mai ales ca cica avea vreo 120 Kg... a alunecat si a cazut de s-a nenorocit saracu' om, tot, la cur! Oooofff.... nu scapam noi asa usor de alea rele!
.......................
Am vorbit de am pus si geamul, trebuia sa rezolv lucrurile in aceeasi zi, nu puteam lasa sala de clasa neacoperita; bani in plus... ata e, bine ca nu s-au petrecut lucruri mai grave!
Unii colegi mi-au spus ca poate ma cumintesc o data cu patania asta; altii ca sunt eu si ca o sa le raman in istorie! Oricum ar fi, zau ca trebuie sa ma cam las de ghidusii; am fost marcata toata ziua: o zi de luni... am inceput in tromba saptamana, nu gluma!
Ma cam doare la ora asta si spunea matusa mea ca o sa ma mai doara cateva zile, pana se inchide rana... daca nu pot sta locului, merit!
......................
Parca simt ca ceva s-a schimbat in mine... sper sa nu o pierd pe Anca mea si totodata sper sa raman eu, doar ca putin mai atenta si mai cu capul pe umeri!
Noapte buna... e ora 02:34 de minute! Am dormit de la ora 21:00 pana la 01:38; nu mai aveam net si asa ca m-am pus la somn, macar sa nu imi aduc aminte de cele intamplate! Acum, ma reintorc la somn, macar pana la ora 08:00 dimineata; o sa dorm cam mult, dar sa ma odihnesc, ca trebuie!
Dumnezeu ma iubeste...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Un test de inteligenţă moştenită – imagini bidimensionale