Epilog

Sunt un om dintr-o carte;
o carte veche,
prăfuită,
pe care o readuci în lumină
după sute de ani.
Foile-i sunt arse
şi miros de ceară
proaspătă
încă emană
pagină cu pagină.
O ştergi de praf cu grijă,
îţi dai bine seama
de însemnătatea ei!
E încă lizibil
scrisul.
Nu ştii exact
de câţi ani veghează
spectrul încăperii
şi nici nu-ţi poţi închipui
prin câte "noi şi vechi"
a tăcut.
Dacă eşti cititor înrăit
după file vechi,
ai răbdarea demnă
de a desluşi
măcar câteva rânduri.
Un început îl simţi
întotdeauna!
Vor apărea întrebări
şi dintr-una într-alta,
tot mai multe întrebări.
Cine are curaj
are avantaj!
Curiozitatea umană
omoară doar intriganţi.