Nu consideri ca ai un talent special:
"Chiar daca cineva remarca, in repetate randuri adevaratul tau talent, esti gata sa ii reprosezi ca sunt alte persoane nascute cu acest dar, in niciun caz tu. Nu te consideri o persoana speciala, mai mult nici nu iti place foarte tare sa iesi in evidenta. Chiar daca remarci ca ai chemare catre arta, iti este teama sa recunosti in fata cunoscutilor, cu atat mai mult in fata unor profesinisti cunoscatori. Consideri ca orice talent trebuie intretinut cu munca si daruire, altfel dispare in timp. Esti o persoana muncitoare, echilibrata cu o gandire pozitiva. Te incanta noutatile si te adaptezi usor la situatii noi. Cand te implici intr-o activitate o faci din placere si nu te intereseaza foarte mult parerea celorlalti. Esti o buna ascultatoare si nu iti place sa-i judeci pe ceilalti. Totusi, in general esti o persoana curioasa. Tot ce e nou te atrage si iti place sa sa fii mereu informata."
Incepe Quiz
Se pare că trebuie să nu mai fiu atât de modestă şi să îmi recunosc fără reţineri chemarea, în faţa celorlalţi. Mă enervează enorm atunci când mă întreabă cineva în ce domeniu activez, pentru că majoritatea reacţionează foarte reţinut faţă de mine după ce aude răspunsul. Mi s-a întâmplat în autobuz acum vreo lună să mă întrebe o domnişoară care mergea la Sibiu să se înscrie la facultate, dacă sunt studentă şi la ce anume; dorea să ştie dacă o pot ajuta cu ceva informaţii. Când i-am spus că sunt studentă la teatru a exclamat cu "aaa" foarte sictirit şi mi-a întors spatele, fără a mai îmi adresa vreun sunet. M-am enervat şi am întrebat-o "Ce s-a întâmplat domnişoară, te-ai speriat? Doamne, e o facultate ca oricare alta, nu muşc, nu nimic!" Iar ea, şi mai dezinteresată, îmi trânteşte un "Da, da" şi nu mă mai abordează. Îmi venea să mă înfig în părul ei creţ şi să o dau cu capul de bord. Şi nu de puţine ori am primit cu disperare tăcută, ignoranţa celorlalţi. Mulţi se sperie şi devin foarte reci când aud de meseria de actor; se blochează pur şi simplu. Când m-a prezentat mai demult unchiul meu unui prieten de-al lui, spunându-i că sunt studentă la teatru, mi-a aruncat respectivul o privire intensă câteva secunde după care nu a ştiut ce să mă mai întrebe. Se blocase.
Oameni buni, nu muşcăm, suntem oameni normali, cu două mâini, două picioare, suflet, cap ca şi voi, nu avem nimic în plus. Avem doar curajul de a trăi pe scenă pentru voi.
Talent sau nu, e clar că fără muncă zilnică nu se ajunge la performanţă. Şi dacă nu ştim să îl apreciem, se pierde.
"Chiar daca cineva remarca, in repetate randuri adevaratul tau talent, esti gata sa ii reprosezi ca sunt alte persoane nascute cu acest dar, in niciun caz tu. Nu te consideri o persoana speciala, mai mult nici nu iti place foarte tare sa iesi in evidenta. Chiar daca remarci ca ai chemare catre arta, iti este teama sa recunosti in fata cunoscutilor, cu atat mai mult in fata unor profesinisti cunoscatori. Consideri ca orice talent trebuie intretinut cu munca si daruire, altfel dispare in timp. Esti o persoana muncitoare, echilibrata cu o gandire pozitiva. Te incanta noutatile si te adaptezi usor la situatii noi. Cand te implici intr-o activitate o faci din placere si nu te intereseaza foarte mult parerea celorlalti. Esti o buna ascultatoare si nu iti place sa-i judeci pe ceilalti. Totusi, in general esti o persoana curioasa. Tot ce e nou te atrage si iti place sa sa fii mereu informata."
Incepe Quiz
Se pare că trebuie să nu mai fiu atât de modestă şi să îmi recunosc fără reţineri chemarea, în faţa celorlalţi. Mă enervează enorm atunci când mă întreabă cineva în ce domeniu activez, pentru că majoritatea reacţionează foarte reţinut faţă de mine după ce aude răspunsul. Mi s-a întâmplat în autobuz acum vreo lună să mă întrebe o domnişoară care mergea la Sibiu să se înscrie la facultate, dacă sunt studentă şi la ce anume; dorea să ştie dacă o pot ajuta cu ceva informaţii. Când i-am spus că sunt studentă la teatru a exclamat cu "aaa" foarte sictirit şi mi-a întors spatele, fără a mai îmi adresa vreun sunet. M-am enervat şi am întrebat-o "Ce s-a întâmplat domnişoară, te-ai speriat? Doamne, e o facultate ca oricare alta, nu muşc, nu nimic!" Iar ea, şi mai dezinteresată, îmi trânteşte un "Da, da" şi nu mă mai abordează. Îmi venea să mă înfig în părul ei creţ şi să o dau cu capul de bord. Şi nu de puţine ori am primit cu disperare tăcută, ignoranţa celorlalţi. Mulţi se sperie şi devin foarte reci când aud de meseria de actor; se blochează pur şi simplu. Când m-a prezentat mai demult unchiul meu unui prieten de-al lui, spunându-i că sunt studentă la teatru, mi-a aruncat respectivul o privire intensă câteva secunde după care nu a ştiut ce să mă mai întrebe. Se blocase.
Oameni buni, nu muşcăm, suntem oameni normali, cu două mâini, două picioare, suflet, cap ca şi voi, nu avem nimic în plus. Avem doar curajul de a trăi pe scenă pentru voi.
Talent sau nu, e clar că fără muncă zilnică nu se ajunge la performanţă. Şi dacă nu ştim să îl apreciem, se pierde.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu