Sâmbătă seara

Încă mai aştept inspiraţia divină; am terminat cartea Oanei Pellea, acum citesc "Maestrul şi Margareta" a lui Bulgakov. Sincer, nu prea mă ţine, am impresia că se învârte istorisirea în jurul aceleaşi cozi şi că se insistă prea mult asupra unei idei. Devine obsedant. Am citit decât 50 de pagini, sper la mai bine, voi vedea unde mă poartă paginile.

Vârcolaci, vraci, magie neagră, Iisus... toate la un loc mă cutremură, nu-mi place deloc. Am sentimentul că sunt urmărită. O rugăciune după fiecare cuvânt nu ar strica, dar ia prea mult timp. Mai bine citesc detaşat sufletesc şi e în regulă.

O sâmbătă cât se poate de relaxantă. Mi-e dor de exerciţii fizice. Mai am încă două săptămâni în care am interdicţie în a face efort, după care aştept să recuperez încet, încet. Mănânc mai bine, dar parcă slăbesc pe zi ce trece şi nici energie nu prea am. Având în vedere că nu fac nici sport, decât merg la şcoală şi mă uit ca vaca la colegii mei de pe margine, nu e normal, dar mai am răbdare. E în joc meseria mea şi trebuie.

Îl las deocamdată pe Bulgakov, trec la "Platonov" a lui Cehov. Mâine vine un profesor de la Bucureşti să lucrăm şi asta e singura piesă pe care nu am citit-o. E bine că nu o citisem, mă purific puţin de magii de toate culorile şi animăluţe înfiorătoare. La noapte somn cu o oră mai mult; sau poate voi alege să stau mai mult astă seară... cred că e mai bine aşa. Am timp să dorm o moarte întreagă, vorba cuiva :-)

Mi-am reamintit astă seară de momentele grele prin care am trecut. Pe undeva mi-a făcut bine. Mi-am reamintit că Dumnezeu mă iubeşte.