Dragă Moş Crăciun

A început postul Crăciunului. Liber colindelor. Mă umplu cu bucurie momentele astea, aş plânge de să sece tot din mine. Eu una, mă gândesc cu nostalgie la sărbatorile de iarnă. Nu mai e ca în copilărie, când aşteptam cu entuziasm înflăcărat şi ieşit din comun, punga de cadouri de sub brad. dar emoţia spiritului de sărbătoare şi al magiei bradului şi al cântului, a rămas şi va tăinui întotdeauna. Ne puneau părinţii la culcare devreme tare, însă eu şi fratele meu, prefăcându-ne că dormim, pândeam pe geam în speranţa că îţi vom zări spiriduşii, sania lăsând dâre pe cer, şi pe dumneata în persoană, dând impulsuri spiriduşilor şi cântând de zor.

Moş Crăciun, tu exişti şi deşi când eram mică ţi-am cântat în persoană doar în câţiva ani şi ţi-am spus poezii frumoase, sunt sigură că tu vei mai veni la mine pentru ca să-mi umplii sufletul cu bucurie în schimbul a câteva colinde şi poezioare.
Anul acesta dragă moşule, nu am decât o singură dorinţă, dar cea mai importantă. Vreau ca numărul 4 să fie mereu prezent în viaţa mea. Mă doare să număr doar până la 3, vreau un "+1" cu care să împodobesc bradul, să râd şi să povestesc, să schimb emoţii şi gânduri. Tu ştii mai bine decât mine oricum, dar şi eu am dreptul să îţi trimit scrisori în Laponia în speranţa că într-un an, vei îngădui dorinţei mele, împlinire.

Vreau într-o zi cu ninsoare, cu fulgi mari care să cadă din cer, iar lacrimile noastre să îngheţe pământul. Seară şi toată strada luminată cu beculeţe multicolore. Şi aşa numărul 4, să îngheţe şi el.