joi, 12 noiembrie 2009

Liber pentru verde



Mami, nu te uita că e oră târzie şi nici nu te gândi că am nevoie de odihnă. Uneori simţi nevoia să stai pur si simplu şi să stai... indiferent că e trecut de ora unu noaptea, ţie îţi vine să energizezi, să citeşti, să sari coarda sau să te plimbi. Şi nu contează că nu ai dormit foarte mult în ultimele zile sau că ai dormit de ai stins, contează că momenul tău de reflexie e prezent, te gâdilă finuţ şi te alintă. E clar cum caută ceva şi cum vrea să obţină ceva. Dacă eşti deştept şi îi faci jocul, amândoi ieşiţi în câştig. Unii au parte foarte des de astfel de clipe, alţii nici nu visează la aşa ceva - mintea lor e prea ocupată cu altfel de interese, iar alţii prind foarte rar momentul. Hrana sufletului nu trebuie să se strice căci da, are termen de expirare şi dacă nu o întinzi la timp, se face gaură.

Căţeluşul creţolin cu picioruşele şchiopătând vrea să-l iau acasă. "Ochi rătăciţi, mergi cu Domnul înainte. Are el grijă de tine."
Frunzele toamnei îşi cer iertare pentru că ne împânzesc. "Vă iert şi vă iubesc. Vreau să-mi ţes haine din coroanele voastre."
3, 2, 1 şi-ai plecat. E verde.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Un test de inteligenţă moştenită – imagini bidimensionale