vineri, 13 noiembrie 2009

Fără petale



Când iubeşti, iubeşti. Că greşeşti, nu realizezi eventual decât pe parcurs. Atâta timp cât flacăra există şi tu crezi... O dată ce ai intrat, nu mai poţi ieşi. Şi dacă se întâmplă să părăseşti incinta, nimic nu mai e la fel. Ne dorim oare să fie la fel? Altfel ce ne-ar mai motiva?
Grijă la cap. Mai devreme sau mai târziu.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Un test de inteligenţă moştenită – imagini bidimensionale