joi, 31 decembrie 2009

Drept înainte!

Nu plâng şi nici nu râd pentru că încă un an râmâne în sfera amintirilor. Plâng şi râd pentru că timpul ne-o ia înainte de fiecare dată. El e dictatorul suprem şi nu avem nici o putere în faţa lui. Veşnica mea problemă, timpul! Cum trece, trece pentru că de fiecare dată mi-o fac cu mâna mea indiferent că vorbesc de lucruri măreţe sau nu.
Uneori crunt de repede mă trezesc că e seară şi e vremea pentru o nouă porţie de somn. Alteori nu ştiu cum să împing evenimentele să treacă mai repede să poată veni o nouă etapă sau o nouă zi. La noapte soseşte un nou an cu dalba încărcată... sper numai cu daruri de bine!

2009 a fost şi va mai fi câteva ore. Evenimente au fost multe; puse în balanţă nu ştiu care parte stă să atingă pâmîntul, ştiu doar că sunt şi că voi mai fi. Sper până la o sută de ani dacă nu şi mai bine! Un lucru esenţial pe care l-am învăţat anul acesta este că a doua şansă în viaţă o ai de la Dumnezeu, iar a treia de la Ăla Rău. Eu am primit o lovitură anul acesta şi o a doua şansă de viaţă. Pe o a treia chiar nu o vreau, dar vreau cât timp mai sunt acum, să duc în spate numai sacul sufletului meu. Câte crize şi nesopotamuri vor fi, voi fi şi eu printre ele cu sacul meu în spate, singura grijă pe anul 2010!

Vă doresc tuturor ce-mi doresc şi mie. Numai de bine să auzim, un 2010 pe sufletul vostru!

Un comentariu:

  1. Sa-ti dea Dumnezeu mult bine, suflet curat de copil!
    Sa fii fericita! Si sa dai fericire celor de langa tine!
    La multi ani!

    RăspundețiȘtergere

Un test de inteligenţă moştenită – imagini bidimensionale