Aerul. Incolor, inodor. Fals.
Aerul. Color, odor. Adevărat.
Toate geamurile sunt închise, iar eu respir aerul din cameră. Deschid fereastra în miez de noapte şi prospeţimea iernii pătrunde în casă, iar aerul se schimbă. Miroase a zăpadă, a prospeţime. Înainte mirosea a ceapă şi slănină. Acum cele două forţe se întrepătrund şi voi primi aerul suprem al serii care domină în acest moment. Şi în curând, după închiderea ferestrei, se va ivi un nou aer. Un al treilea simţ.
Lumina e aprinsă. Pereţii lila ai camerei, luminaţi de becul veiozei, naşte umbre, intensităţi, senzaţii. Zeci de lumi colorate fiecare în spaţiul ei. Lila-ul capătă nuanţe. Acolo în colţ, e mai închis. Patul îl umbreşte. Dacă mut veioza în altă parte, voi vedea perfect lila-ul colţului din dreapta. Aerul se odihneşte chiar şi pe lustră. Becul de 200W îmi va arăta o încăpere luminată ca în toiul zilei. Cel de 40W, îmi oferă un aer mai închis, mai intim.
Aerul meu îl colorez şi îl parfumez după cum mi-e gândul şi dorinţa.
Mâine voi spune "Ce bine e acasă!" De două luni, 80 de kilometrii au părut a fi prea greu de parcurs, dar nu-i nimic, mâine e clipa cea mare! Şi tot mâine e ajunul Crăciunului! Abia aştept să împodobesc brăduţul, să colind la luminile beculeţelor, să-l aştept pe moşul şi să mă veselesc alături de membrii familiei mele. Cei care vor fi. Pentru ceilalţi, un gând bun plin cu bucurie şi dragoste.
Şi pentru tine frăţior dragă, să ştii că oriunde ai fi, eu mă gândesc la tine şi te iubesc. Te aştept acasă. Aştept să împărtăşim momente împreună aşa cum era odată.
Crăciun fericit şi multă bucurie în suflet!
Aerul. Color, odor. Adevărat.
Toate geamurile sunt închise, iar eu respir aerul din cameră. Deschid fereastra în miez de noapte şi prospeţimea iernii pătrunde în casă, iar aerul se schimbă. Miroase a zăpadă, a prospeţime. Înainte mirosea a ceapă şi slănină. Acum cele două forţe se întrepătrund şi voi primi aerul suprem al serii care domină în acest moment. Şi în curând, după închiderea ferestrei, se va ivi un nou aer. Un al treilea simţ.
Lumina e aprinsă. Pereţii lila ai camerei, luminaţi de becul veiozei, naşte umbre, intensităţi, senzaţii. Zeci de lumi colorate fiecare în spaţiul ei. Lila-ul capătă nuanţe. Acolo în colţ, e mai închis. Patul îl umbreşte. Dacă mut veioza în altă parte, voi vedea perfect lila-ul colţului din dreapta. Aerul se odihneşte chiar şi pe lustră. Becul de 200W îmi va arăta o încăpere luminată ca în toiul zilei. Cel de 40W, îmi oferă un aer mai închis, mai intim.
Aerul meu îl colorez şi îl parfumez după cum mi-e gândul şi dorinţa.
Mâine voi spune "Ce bine e acasă!" De două luni, 80 de kilometrii au părut a fi prea greu de parcurs, dar nu-i nimic, mâine e clipa cea mare! Şi tot mâine e ajunul Crăciunului! Abia aştept să împodobesc brăduţul, să colind la luminile beculeţelor, să-l aştept pe moşul şi să mă veselesc alături de membrii familiei mele. Cei care vor fi. Pentru ceilalţi, un gând bun plin cu bucurie şi dragoste.
Şi pentru tine frăţior dragă, să ştii că oriunde ai fi, eu mă gândesc la tine şi te iubesc. Te aştept acasă. Aştept să împărtăşim momente împreună aşa cum era odată.
Crăciun fericit şi multă bucurie în suflet!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu